Activitatea economică din zona euro a înregistrat o revenire în august după datele dezamăgitoare din iulie, performanţa puternică a sectorului manufacturier compensând un uşor declin al industriei serviciilor, potrivit ultimelor date citate de Financial Times.
Indicele lunar PMI al IHS Markit pentru zona euro a atins un nivel de 55,8 în această lună, de la 55,7 în iulie. Motorul creşterii a fost reprezentat de sectorul manufacturier, care a urcat de la 56,6 la 57,4. Serviciile au avut o performanţă mai slabă, scăzând de la 55,4 la 54,9.
IHS Market a remarcat de asemenea „creşterea puternică a sectorului privat al zonei euro“, rata de creştere menţinându-se aproape de cel mai ridicat nivel din ultimii şase ani. Acelaşi raport anticipează că rata de creştere a celei mai mari economii europene va depăşi 2% în acest an pentru prima dată din 2011 pe fondul avansului mai puternic al sectorului manufacturier şi al serviciilor.
Redresarea zonei euro i-a surprins pe observatori în acest an, accelerându-se după eşecul populiştilor în alegerile din Austria, Olanda şi Franţa.
Cererea în creştere de bunuri „Made in the Euro Area“ alimentează o economie care creează locuri de muncă şi asistă în sfârşit la o accelerare a creşterii preţurilor, potrivit Bloomberg.
Economia zonei euro a accelerat în trimestrul doi după ce mai multe ţări s-au alăturat redresării. Şomajul în scădere constantă şi încrederea sectorului de business aflată la un maxim pe un deceniu alimentează optimismul că inflaţia, încă situată sub ţinta BCE, va avansa susţinut.
Producători au înregistrat o performanţă „impresionantă“, comenzile la export avansând în cel mai alert ritm din ultimii peste şase ani.
„Acesta este un nou set de date pozitive pentru zona euro, care continuă să se bucure de cea mai bună perioadă de creştere din ultimii ani“, arată Andrew Harker, de la IHS Markit.
Comenzile solide la export reprezintă un semnal bun pentru piaţa muncii, în condiţiile în care companiile se vor grăbi să facă noi angajări.
Strategii Băncii Centrale Europene se vor lansa în discuţii privitoare la următoarele măsuri legate de stimulentele monetare în septembrie, când vor fi publicate noi proiecţii economice.
În ultimul său discurs de dinaintea reuniunii bancherilor centrali de la Jackson Hole, preşedintele BCE Mario Draghi a evitat să comenteze despre cum şi când va pune capăt programului de relaxare cantitativă, potrivit CNBC.
În discursul rostit în Lindau, Germania, Draghi a lăudat munca economiştilor şi a declarat că ajustările aduse politicii monetare nu sunt „niciodată uşoare“. Totuşi, acesta nu a făcut nicio referire la modul în care banca şi-ar putea ajusta propria politică la datele economice mai bune venite din zona euro.
În iunie, Draghi a tulburat pieţele cu un discurs rostit în Portugalia. În urma acestuia, randamentele obligaţiunilor şi moneda euro au avansat, investitorii întrevăzând un sfârşit mai apropiat al stimulentelor monetare ale băncii centrale.
Moneda euro a avansat cu aproximativ 0,17% ieri în raport cu dolarul american, până la 1,1780, după discursul lui Draghi şi după datele economice mai bune pentru bloc.
Un euro mai puternic acţionează ca o presiune deflaţionistă, ceea ce BCE vrea să evite.
„Datele ne spun că perspectivele economice se îmbunătăţesc în mod clar“, arată Christel Aranda-Hassel, economist la Mizuho International, adăugând că BCE îşi va majora probabil estimările de creştere în septembrie.
În acelaşi timp, aprecierea euro pune presiune pe alte proiecţii cheie, şi anume inflaţia, spune economistul Mizuho.
Şeful BCE se vede prins între creşterea mai solidă şi întărirea euro, o problemă care în opinia lui Aranda-Hassel va persista.
Draghi va rosti un discurs mâine la Jackson Hole, unde bancheri centrali şi strategi vor dezbate probleme de politică monetară.
„Draghi va fi probabil foarte, foarte atent la limbajul pe care-l va folosi de această dată“, arată Aranda-Hassel.
catalina.apostoiu@zf.ro
