Pieţele au salutat decizia venită în a patra reuniune pe tema Greciei din două săptămâni, dar analiştii sunt sceptici şi avertizează că în spatele cifrelor ar trebui să stea planuri concrete de creştere economică pentru o economie care, prinsă în capcana austerităţii, a scăzut cu aproape 25% în cinci ani şi se îndreaptă spre al şaselea an de recesiune.
Piesa de bază a acordului este modificarea dobânzilor la împrumuturile date Greciei prin pachetele de bailout, scrie Financial Times. Astfel, dobânzile percepute pentru împrumuturile bilaterale din primul program de asistenţă vor fi reduse cu 100 de puncte de bază, la doar 50 de puncte de bază peste dobânzile creditelor interbancare, ceea ce va micşora datoria cu două miliarde de euro până în 2020. Dar unele state din zona euro, printre care Italia şi Spania, se împrumută la costuri cu mult peste cele de pe piaţa interbancară, ceea ce înseamnă că acestea vor împrumuta Greciei în pierdere.
Prelungirea agoniei
În plus, atât pentru împrumuturile bilaterale, cât şi pentru asistenţa asigurată prin cel de-al doilea program de bailout, finanţat de fondul de 440 miliarde euro de salvare a zonei euro, termenele de scadenţă vor fi prelungite cu 15 ani, la 30 de ani. Plata dobânzilor va fi amânată cu zece ani.
"Nu este vorba doar despre bani. Aceasta este promisiunea unui viitor mai bun pentru poporul grec şi pentru zona euro ca întreg, o desprindere de era ţintelor ratate", a declarat preşedintele Eurogroup Jean-Claude Juncker, citat de The Telegraph.
El doilea element de bază este acceptarea de către guvernele din zona euro de a renunţa la aproximativ şapte miliarde de euro din cât le datorează BCE pentru câştigurile aduse de obligaţiunile greceşti deţinute de bancă. Banii vor fi cedaţi Greciei.
O reducere substanţială a datoriei, de 20%, ar urma să fie făcută printr-o schemă de răscumpărare de obligaţiuni greceşti. Oficialii nu au dat detalii despre acest plan, de teama reacţiei pieţelor, dar ministrul elen de finanţe Yannis Stournaras a indicat că Atena îşi va răscumpăra datoriile cu noi împrumuturi, notează Ria Novosti. Achiziţiţiile vor fi făcute până pe 13 decembrie. Investitorilor privaţi li s-ar oferi 35 de cenţi pentru fiecare euro de datorie, au spus surse apropiate situaţiei.
Spre o nouă restructurare a datoriei?
Negocierile maraton, de 13 ore, privind noul plan au fost presărate cu confruntări între miniştrii din zona euro şi FMI, care
le-a cerut acestora să accepte pierderi legate de împrumuturile date Greciei. Propunerea, blocată de Germania, Olanda şi BCE, ar putea deveni o nouă sursă de conflict dacă Grecia ratează din nou ţintele.
Ministrul german de finanţe Wolfgang Schaeuble a sugerat că Berlinul ar putea lua în considerare restructurarea datoriilor greceşti după 2016, când statul ar trebui să ajungă la un surplus bugetar primar de 4,5% din PIB. Grecia a trecut anul acesta prin cea mai mare restructurare de datorii din istorie.
Noul plan mizează pe reducerea datoriilor la 175% din PIB până în 2016, la 124% din PIB până în 2020 şi sub 110% din PIB în 2022.
FMI stabilise anterior pentru 2020 ţinta de 120% din PIB, însă nivelul este imposibil de atins din cauza recesiunii economice mai acute decât a estimat. Acest nou obiectiv este una din concesiunile obţinute de zona euro de la FMI, notează Bloomberg.
Acordul creditorilor îi va permite Greciei să primească împrumuturi de 44 miliarde euro în patru tranşe între decembrie şi sfârşitul lunii martie 2013. FMI, sursă a unei cincimi din fondurile de 245,7 miliarde euro promise Greciei în pachetele de bailout, este însă hotărât să sisteze sprijinul financiar dacă nu sunt dovezi că statul elen se va putea finanţa singur.
Tranşa din decembrie va consta din 23,8 miliarde euro pentru bănci şi 10,6 miliarde euro în asistenţă financiară. FMI îşi va plăti partea de o treime din total doar dacă programul prin care Grecia îşi va răscumpăra din obligaţiuni va fi finalizat cu succes în următoarele săptămâni.
Reticenţa analiştilor
Euro s-a apreciat faţă de dolar după anunţarea acordului, iar bursele europene au jubilat, investitorii văzând în noul plan o dovadă că există voinţă politică în zona euro.
Însă analiştii şi experţii în economie pun sub semnul îndoielii eficienţa unei salvări teoretice care, din nou, nu se concentrează pe creştere şi dezvoltare.
"Nu se poate obţine creştere prin recesiune şi programe care de multe ori au deraiat. Noul pachet este, fără îndoială, bun, dar mă tem că nu este suficient", apreciază analistul Stavros Lygeros, citat de The Guardian.
George Pagoulatos, profesor de economie la Universitatea din Atena, a atenţionat, de asemenea, că un nivel al datoriei de 124% din PIB în 2020 nu este suficient, pentru că povara unei datorii nu trebuie să depăşească 90% din PIB pentru a fi sustenabilă.
Oficialii greci sunt însă foarte optimişti. Ministrul de interne Evripides Sylianides descrie noul plan ca fiind "garantarea locului Greciei nu doar în zona euro, ci în miezul puternic al Europei".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
