♦ „Strategia pentru Rapid şi Genoa este consolidarea financiară a celor două cluburi şi crearea unei sinergii între ele. În viitor, am putea să înfiinţăm un holding care să fie listat la bursă“.
Dan Şucu, proprietarul Mobexpert, spune că a investit 80 de milioane de euro în fotbal, 40 de milioane de euro la Rapid Bucureşti, iar încă 40 de milioane la Genoa din Italia, dar şi că mai are resurse pentru investiţii viitoare.
„Am investit 40 de milioane de euro în fotbalul din România, iar la clubul Genoa am contribuit cu o majorare de capital de 40 de milioane de euro. Nu sunt în situaţia de a-mi căuta un partener pentru a continua investiţiile la Rapid“, a explicat acesta.
Omul de afaceri vrea să creeze o sinergie între cele două cluburi de fotbal, Rapid Bucureşti şi Genoa din Italia.
„Strategia pentru Rapid şi Genoa este consolidarea financiară a celor două cluburi şi crearea unei sinergii între ele. În viitor, am putea să înfiinţăm un holding care să fie listat la bursă. Rapid îşi propune ca, în următorul an, să ajungă la un buget de 20 de milioane de euro pentru a concura constant în primele trei locuri din Liga 1, dar şi să aibă o prezenţă în grupele cupelor europene, iar Genoa îşi propune să crească bugetul la 100 mil. euro“.
Ziarul Financiar a lansat emisiunea Business şi marketing în fotbal, realizată în parteneriat cu Salt Bank, o emisiune unde oamenii din industrie îşi vor spune părerea despre evoluţia fotbalului românesc şi vor răspunde la întrebarea: Este sau nu fotbalul un business?
„Fotbalul trebuie privit ca pe o afacere. Există însă actori care văd echipele de fotbal ca pe instrumente de propagandă sau comunicare, la nivel personal, regional sau chiar de ţară“.
Piaţa fotbalului din România se situează în jurul valorii de 180 de milioane de euro, din care Dan Şucu a adus aproximativ 40 de milioane de euro la Rapid, iar miza acestuia este echilibrarea financiară a clubului.
„În fotbalul din România am investit aproximativ 40 de milioane de euro, iar piaţa totală este estimată la 150–180 de milioane de euro. La Rapid, bugetul de cheltuieli se ridică la 12–12,5 milioane de euro, în timp ce veniturile sunt de 9–9,5 milioane, ceea ce înseamnă un deficit de circa 3 milioane de euro. Totodată, participarea într-o competiţie europeană poate aduce clubului un venit suplimentar de 5–6 milioane de euro, însă acest lucru depinde iar de performanţa sportivă. Obiectivul este atingerea sustenabilităţii financiare, indiferent de participarea la cupele europene“.
Dan Şucu arată că performanţa sportivă este cel mai important factor care determină succesul financiar al clubului.
„Performanţa sportivă rămâne cheia succesului financiar. Când echipa obţine rezultate bune, stadionul se umple, audienţele TV cresc, vânzările din fan-shop cresc şi ele, iar veniturile din publicitate sunt mai mari“.
Investiţia în echipă şi tot ceea ce presupune aceasta, dincolo de jucătorii de pe teren, este cheia unor rezultate pe termen lung.
„Investiţia în echipă este cea mai importantă. Dincolo de echipa de pe teren, mai există şi partea de recuperare, infrastructură, management, comunicare, care, împreună, creează posibilitatea ca echipa să-şi arate contribuţia“.
Acţionarul cluburilor de fotbal Rapid Bucureşti şi Genoa din Italia notează că, în România, împărţirea banilor din drepturile TV dezavantajează cluburile cu mulţi fani, criteriul care ar trebui să fie cel mai important. „Există o anomalie în privinţa modului de împărţire a banilor din drepturile TV. În prezent, sumele nu se distribuie în funcţie de audienţă, ci aproape exclusiv în funcţie de clasamentul sportiv. Rapid obţine între 2 şi 2,5 milioane de euro anual, deşi, raportat la audienţă, ar trebui să primească aproape dublu, în jur de 5 milioane de euro“.
Cea mai importantă sursă de venituri pentru Rapid o reprezintă veniturile din publicitate, o piaţă despre care Dan Şucu spune că va mai creşte doar marginal în următorii ani, din cauza situaţiei generale a economiei.
„Pentru noi, cele mai importante sunt veniturile din publicitate, însă, în acest moment, nu există în piaţă mai mulţi bani pentru creşterea bugetelor de publicitate. Totuşi, noi am crescut de la 1 milion de euro la 3,5 milioane de euro în trei ani, iar acum ne gândim doar la o creştere de 10%. Situaţia economică în care se află România nu permite bugete mai mari de publicitate“.
Administrarea unui club de fotbal din Italia este mai complexă decât cea a unuia românesc, fiind vorba de sume mai mari şi de o competiţie mai dură între cluburi. „În Italia, la Genoa, investiţia a fost de aproximativ 40 de milioane de euro, iar bugetul de cheltuieli anual este de 80 de milioane de euro. Clubul se confruntă însă cu un deficit de 15–20 de milioane de euro şi cu datorii istorice de 150 de milioane, care trebuie achitate. Finanţările în fotbalul italian sunt costisitoare, cu dobânzi de aproximativ 7%. Trebuie să fii atent şi la performanţa sportivă, deoarece trebuie să faci 40 de puncte pentru a fi sigur că eviţi retrogradarea“.
Dan Şucu spune că, în Italia, comunitatea locală este mai legată de clubul de fotbal pe care îl susţine, acest ajutor contând financiar pentru echipă.
„Genoa este implicată în zona de comunitate, există o simbioză mult mai bună între oameni şi echipă. Noi am ajuns la Rapid, în cel mai bun an, undeva la 6.000 de abonamente vândute la un stadion de 12.500 de locuri. La Genoa au fost vândute 29.100 de abonamente, toate abonamentele care au fost scoase în vânzare, din 33.100 de locuri pe stadion“.
Omul de afaceri aminteşte de o situaţie puţin probabilă în România, în care susţinătorii echipei Genoa şi-au planificat vacanţa într-o staţiune montană în aşa fel încât să se întâlnească cu jucătorii aflaţi în cantonament.
„Am fost într-o staţiune montană din Tirolul italian, unde Genoa îşi făcea cantonamentul, iar peste 500 de familii de suporteri au venit să-şi petreacă vacanţa în staţiunea respectivă doar pentru că acolo îşi avea echipa cantonamentul, din dorinţa de a fi alături de ea. Părinţii se uitau la antrenamente, la meciurile amicale, îşi organizau vacanţa exact acolo unde era echipa“.
Dan Şucu continuă prin a da un sfat investitorilor celorlalte echipe prezente în Liga 1.
„Colegilor mei din Liga 1 le-aş sugera să-şi angajeze directori sportivi competenţi. Dacă singura preocupare a unui director de club este să convingă primarii şi preşedinţii de Consilii Judeţene să aloce din banii comunităţii către fotbal, în aceste condiţii nu poţi avea percepţia că mergi înainte. Mauro Pederzoli a venit la Rapid să conducă echipa pentru că ştie ce înseamnă partea de afaceri. El a adus competenţa la Rapid, iar rezultatele lui sunt rezultatele clubului“.
În fotbal, în general, contează şi elementul de noroc, însă factorii decisivi rămân determinarea şi ambiţia, mai consideră Dan Şucu.
„Norocul este important în fotbal, nu există meci jucat înainte de a intra pe teren. Există posibilitatea ca o echipă cu o treime din bugetul tău să te învingă. Este importantă seriozitatea, implicarea şi capacitatea de a fi întotdeauna acolo, de a aduce sentimentul de învingător în echipă, ceea ce este foarte dificil de realizat. Din punctul meu de vedere, meciul României cu Austria a fost câştigat prin dorinţă, ambiţie şi dăruire. Este tot ceea ce vreau să văd şi la echipele mele, atât la Genoa, cât şi la Rapid. Îmi doresc să văd mereu această determinare, pe care n-am văzut-o întotdeauna, mai ales la Rapid“.
Pierderea unui meci este dificilă din perspectiva unui investitor, nu atât din punct de vedere financiar, cât din perspectiva sentimentului de a face parte dintr-o comunitate, o comunitate de care eşti alături la bine şi la rău.
„Câteodată am sentimentul că, atunci când pierdem un meci, dezamăgirea devine mai mare decât fericirea atunci când câştigăm. Şi, să spun sincer, ăsta e un lucru care mă sperie. Vorbim mai ales de situaţiile în care pierdem un meci în ultimele minute ale jocului. Dezamăgirea este foarte mare“.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE