Analiză ZF. Business sportiv. Piaţa echipamentelor sportive din Europa de Est, regiune ce cuprinde şi România, creşte, dar nu are forţă suficientă să reducă decalajul faţă de Occident

♦ Cresterea anuală compusă (CAGR) estimată până în 2029 e de doar 6%, versus 5% în Europa de Vest ♦ Chiar şi aşa, nume noi îşi pun România pe harta proprie, ceea ce e un semnal bun ♦ Printre cei care şi-au anunţat venirea se numără brandul canadian Lululemon ♦ O altă mutare importantă în domeniu o reprezintă preluarea operaţiunilor Hervis din România şi Ungaria de către britanicii de la Fraser, care au în portofoliu marca Sports Direct.

Într-o perioadă în care longevitatea şi bunăstarea sunt pe buzele tuturor, în care preocuparea pentru sănătate este mai pregnantă decât oricând, sportul câştigă noi şi noi adepţi în rândul oamenilor de toate vârstele. Fie că aleg padelul – o activitate extrem de populară în ultimii ani, sala de fitness sau joggingul, oamenii încearcă să integreze sportul în viaţa lor, acesta fiind dovedit a avea beneficii pentru sănătate. Nu doar cea fizică, ci şi cea psihică.

„Sănătatea, bunăstarea şi fitnessul au devenit parte din viaţa oamenilor, nu doar în SUA, ci şi în Europa, Asia şi, mai nou, în Orientul Mijlociu”, confirmă analiştii companiei de consultanţă McKinsey & Company.

Iar în acest context, se dezvoltă o serie de industrii adiacente sportului – de la industria de suplimente alimentare, la cea de săli de fitness şi, nu în ultimul rând, la industria echipamentelor sportive.

 

O radiografie

O analiză a McKinsey & Company arată că piaţa globală de echipamente sportive va creşte anual (CAGR) cu 6% în perioada 2024-2029. Totuşi, ritmul va fi încetinit uşor faţă de anii anteriori 2021-2024 (7%) şi 2017-2019 (8%).

„Industria echipamentelor sportive a avut un an 2024 dificil din cauza faptului că creşterea economică a încetinit, inflaţia a rămas sus, iar consumatorii au fost prudenţi în achiziţii. Chiar şi aşa, creşterea medie anuală între 2021 şi 2024 s-a situat undeva la 7%. Ritmul este aşteptat să încetinească uşor – la 6%, fiind tras în jos de anumite regiuni precum America de Nord, Europa de Vest şi Asia Pacific”, spun analiştii McKinsey & Company.

Un motiv pentru acest trend descendent îl poate reprezenta maturizarea anumitor pieţe. În mod normal, odată ajunsă la maturitate, o piaţă îşi temperează avansul.

De regulă, e vorba de ţări dezvoltate economic, cu putere de cumpărare pe măsură, unde oamenii deja practică sport dinainte să fie „la modă”. Ţările nordice, dar şi cele din vestul Europei sunt un exemplu în acest sens.

Pe de altă parte, România a fost şi rămâne codaşă în Europa când vine vorba de practicarea unei activităţi sportive. Totuşi, această subdezvoltare este văzută de către mulţi actori din piaţă drept un motiv de încredere că direcţia e una singură - în sus.

Plus că şi situaţia din teren indică acest lucru, oamenii sunt tot mai interesaţi să practice diferite forme de sport, lucru vizibil inclusiv în cifrele sălilor de fitness şi cele ale retailerilor de echipamente sportive.

 

 

O perspectivă regională

Datele de la McKinsey & Company arată însă că piaţa echipamentelor sportive din Europa de Est, regiune ce cuprinde şi România, creşte, dar nu are forţă suficientă să reducă decalajul faţă de Occident.

Mai exact, cresterea anuală (CAGR) estimată până în 2029 e de doar 6%, versus 5% în Europa de Vest. O altă piaţă subdezvoltată - America Latină - are un ritm de două ori mai alert, spre exemplu.

Regiunea ce cuprinde şi România avansează cu viteza ţărilor mature, ori nu e cazul. Piaţa de echipamente sportive din Europa de Est este estimată la doar 16 mld. dolari anul trecut, de aproape cinci ori mai mică decât cea din Europa de Vest. Iar populaţia - în funcţie de ţările incluse în analiză - e similară sau chiar mai mare (dacă includem Rusia).

Ori asta arată decalajul.

Chiar şi aşa, nume noi îşi pun România pe harta proprie, ceea ce e un semnal bun. Printre cei care şi-au anunţat venirea se numără brandul canadian Lululemon. O altă mutare importantă în domeniu o reprezintă preluarea operaţiunilor Hervis din România şi Ungaria de către britanicii de la Fraser, care au în portofoliu marca Sports Direct.

De altfel, piaţa de echipamente sportive s-a tot aglomerat în ultimul deceniu.

 

Cine se luptă cu cine?

În domeniu, lupta se dă între retailerii multibrad specializaţi precum Decathlon, Hervis sau Sportisimo, actorii online, unităţile monobrand ca de exemplu adidas ori Under Armour, dar şi magazinele nespecializate, cum ar fi cele de modă sau de comerţ cu dominantă alimentară precum hipermarketurile. Acestea din urmă au şi articole de sport în portofoliu, chiar dacă focusul nu e pe acest tip de produse.

Această concurenţă a devenit tot mai acerbă în ultimii ani, odată cu intrarea de noi jucători specializaţi sau nespecializaţi. Potrivit platformei de analiză Bridge to Information, în România existau în 2024 circa 900 de companii care şi-au declarat CAEN-ul (obiectul de activitate) – 4764 – Comerţ cu amănuntul al echipamentelor sportive, în magazine specializate, aceste firme adunând vânzări de peste 11 mld. lei (2,2 mld. euro). Totuşi, există şi unii retaileri care au declarat alt CAEN principal, fie el unul de modă, fie altul, chiar dacă vând haine sport ori echipamente sportive. Astfel, numărul actorilor din sector e chiar mai mare.

 

Direcţia de mers

Cu toate astea, piaţa e concentrată la vârf, deşi există tot mai multe companii din eşalonul secund care cresc şi se dezvoltă. Acest lucru e posibil pentru că suma cheltuită anual de un român pe echipamente sportive este de până la de 5-6 ori mai mică decât cea pe care o alocă un austriac spre exemplu, conform celor mai recente date ZF. Tocmai această subdezvoltare îi încurajează pe retaileri să investească.

Aşadar, e posibil ca piaţa de echipamente sportive din Europa de Est să crească relativ lent în următorii ani (6% CAGR). E posibil însă şi ca în interiorul regiunii să existe diferenţe majore între ţări, unele urmând să crească mai repede decât altele.

Iar speranţa e ca România să se numere printre „campioni”. Pentru asta însă, e nevoie ca economia să îşi regăsească direcţia, inflaţia să coboare, iar apetitul de consum să îşi revină.

Momentan, situaţia pare o ecuaţie cu multiple necunoscute.