Business sportiv. Agenţia Naţională pentru Sport nu ştie care este situaţia reală a bazelor sportive din România, dar îi invită pe administratorii bazelor să le omologheze. „Bazele sportive omologate reprezintă interes pentru cei care vor să facă competiţii, pe noi, restul populaţiei, ne interesează să ştim unde putem face sport“

♦ Agenţia Naţională pentru Sport numără doar 60 de baze sportive în toată ţară, însă acestea sunt cele omologate. O bază sportivă are nevoie de omologare pentru a găzdui competiţii internaţionale sau naţionale.

În registrele Agenţiei Naţionale pentru Sport apar doar 60 de baze sportive, însă acestea sunt doar cele omologate. Instituţia centrală reprezentativă domeniului sportiv numără doar bazele sportive omologate, neavând o evidenţă reală a bazelor sportive din România, în schimb îi invită pe administratorii bazelor să le omologheze.

„Registrul Bazelor Sportive Omologate constituie instrumentul unitar de evidenţă a bazelor sportive omologate în ţara noastră, clasificate pe niveluri de omologare, respectiv baze sportive de nivel internaţional, naţional sau judeţean. Până în prezent, la nivelul întregii ţări au fost înscrise în Registrul bazelor sportive omologate 60 de baze sportive.

În continuare, pe măsură ce deţinătorii de baze/instalaţii sportive vor depune la Agenţia Naţională pentru Sport documentele conform art. 16 din Ordinul ministrului sportului nr. 359/2022 pentru aprobarea Normelor metodologice privind înscrierea bazelor sportive în Registrul bazelor sportive omologate, bazele sportive vor fi înscrise în Registrul bazelor sportive omologate“, au răspuns reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Sport la solicitarea ZF.

Astfel, doar bazele sportive omologate se află în evidenţa Agenţiei Naţionale pentru Sport, în timp ce restul nu apar nicăieri. ANS nu ştie deci câte baze sportive se află în România, care este dimensiunea infrastructurii sportive locale, în ce stare se află ea şi care sunt nevoile de investiţii.

„Ca să ştim unde vrem să ajungem, trebuie să ştim unde ne aflăm acum.“

„Problema cu bazele sportive omologate este că omologarea este foarte pretenţioasă, cerinţe foarte stricte la proiectare şi execuţie, cost mare de omologare şi nu este necesară pentru competiţiile amicale, amatoriale, şcolare etc. Omologarea nu este necesară pentru majoritatea administratorilor de baze sportive şi atunci de ce să o facă?“, spune Emanuel Toma, fondator Atlas Sport, companie specializată în construcţii sportive.

Pentru a creşte numărul de copii şi de adulţi care fac sport, pentru a duce o campanie de creşterea a conştientizării importanţei sportului, ar trebui să existe date.

Numărul real de baze sportive este mult mai mare, însă nu este clar în baza căror criterii sunt acestea omologate.

„Omologarea bazelor şi instalaţiilor sportive se face de către federaţiile sportive naţionale în baza unor criterii de omologare stabilitate conform regulamentelor proprii şi este o etapă obligatorie şi premergătoare înscrierii în Registrul bazelor sportive omologate“, mai spun reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Sport.

Omologarea bazelor sportive este importantă doar pentru cei care vor să organizeze competiţii internaţionale sau naţionale. Pentru a putea găzdui o astfel de competiţie, baza sportivă trebuie să se înscrie în registrul bazelor sportive omologate.

Însă, nevoia de mapare a situaţiei bazelor sportive din România nu ţine doar de organizarea competiţiilor sportive, ci şi de sportul de masă.

„Ar trebui să avem o evidenţă cu toate bazele sportive, care, după părerea mea, e mult mai necesară. Pe cine din România ar interesa câte baze sportive sunt omologate? Poate pe cei care fac competiţii internaţionale sau naţionale, dar pe noi, restul populaţiei, ne interesează să ştim unde putem să facem sport. Ar fi mult mai relevantă pentru populaţie o evidenţă generală a bazelor sportive, omologate sau neomologate“, mai spune Emanuel Toma.

De-a lungul anilor, Ministerul Sportului, instituţia anterioară, şi actuala Agenţie Naţională pentru Sport au făcut diverse strategii şi planuri despre cum ar putea creşte numărul copiilor sau al adulţilor care practică sport, cum să promoveze sportul în rândul populaţiei generale sau cum să crească numărul de sportivi de performanţă. Cu aceste planuri măreţe, autorităţile totuşi nu ştiu câte baze sportive se află în România, câte localităţi au un teren de sport sau o sală.