Business sportiv. Alexandru Hălăucă, preşedintele Federaţiei de Hochei pe Gheaţă: În România sunt 7 patinoare unde poate fi practicat hocheiul. Suntem cam la nivelul Sloveniei, cu aceeaşi infrastructură, dar care are o populaţie aproximativ egală cu cea a Bucureştiului

Alexandru Hălăucă, preşedintele Federaţiei Române de Hochei pe Gheaţă, spune că infrastructura sportivă locală este formată din doar şapte patinoare dedicate acestui sport, iar multe dintre ele se află în zona centrală a ţării, ceea ce nu permite o dezvoltare uniformă a acestui sport la nivel naţional.

„În România există în prezent şapte patinoare care corespund, deşi nu integral, cerinţelor tehnice pentru practicarea hocheiului ca sport. Din acest motiv nu vorbim aici de patinoarele descoperite, care există, de exemplu, la Iaşi sau Suceava, dar care au un regim de utilizare ocazională. Dintre cele şapte patinoare existente, cinci sunt în centrul ţării, patru în Harghita şi Covasna, unu în Braşov. Cel din Ilfov a fost construit în urma unei iniţiative private, a domnului Ion Ţiriac. Mai există un patinoar în Galaţi. Nu avem deloc patinoare în zone cu potenţial sau tradiţie în hochei, ca Suceava, Ploieşti, Iaşi, Cluj sau Constanţa. Şi nu avem nici măcar în Bucureşti“, spune pentru ZF Alexandru Hălăucă.

Există patru patinoare în construcţie, dintre care unu în Bucureşti, Patinoarul Mihai Flamaropol, deschis în 1952, preluat de Primăria Generală a Capitalei în 2013 pentru a fi renovat. Patinoarul a fost demolat în 2016 şi a fost reconstruit în proporţie de 25% până în 2019, iar de atunci a rămas în acelaşi stadiu.

Pe lângă acesta, mai există în construcţie patinoarul de la Berceni Arena, patinoarul din Târgu Mureş, început în 2007, unde lucrările au fost întrerupte în 2013, dar anul trecut a fost preluat de Compania Naţională de Investiţii, şi un patinoar privat care urmează a fi construit în Fundata, judeţul Braşov.

„Avem deci regiuni întregi cu infrastructură hocheistică zero: Banatul, aproape toată Moldova, Dobrogea, Crişana şi Maramureş, Bărăganul. În condiţiile acestea, e de neînţeles de ce statul, prin Compania Naţională de Investiţii, a aprobat pentru construcţie încă trei patinoare în Harghita şi Covasna, acolo unde Miercurea Ciuc şi Gheorgheni ar urma să aibă câte două patinoare. Ca să fie clar, Bucureştiul, cu 10% din populaţie şi 25% din PIB, nu are în acest moment niciunul. Ce înseamnă asta? Pierderea a zeci de generaţii de copii din care s-ar fi putut selecta hocheişti“, spune Alexandru Hălăucă.

Cu toate acestea, România ocupă locul 24 în lume cu lotul de seniori. Federaţia numără doar 2.300 de jucători legitimaţi la nivel naţional, cu toate că e aproape o dublare faţă de 2016, comparativ cu alte sporturi, numărul este mic.

„Suntem acum aproximativ la nivelul Sloveniei, care are tot şapte patinoare, în jur de 1.000 de jucători legitimaţi şi ocupă locul 22 mondial, la o populaţie aproximativ egală cu cea a Bucureştiului, fără Ilfov. Construirea infrastructurii sportive trebuie să fie realizată cu consultarea şi avizul federaţiilor naţionale, plecând de la nevoile reale, nu doar pe baza dosarelor întocmite de către autorităţile locale“, este de părere preşedintele federaţiei.

El precizează că performanţa României se face în Ungaria, acolo unde, în perioada 2015-2021, circa 200 de jucători minori au fost transferaţi la echipe ungare.

„În fiecare an, echipele din Ungaria transferă în bloc între 40 şi 60 de juniori cu vârsta de până la 18 ani, echivalentul a 10 echipe de joc complete, copii pregătiţi la şcoli de hochei care aparţin de Ministerul Educaţiei, de Ministerul Sportului, de primării, fiind deci pregătiţi pe bani publici. Fiind minori, pentru aceşti copii nu s-a plătit nicio taxă de transfer“, explică el.

„Cluburile din Harghita şi Covasna fac presiuni pentru schimbarea calendarului campionatului intern pentru a se plia pe calendarul meciurilor din Erste Liga, competiţie inter-cluburi la care participă echipe din România şi Ungaria. Aşa că în România performanţa în hochei se face, de exemplu, dacă ai norocul să joci la o echipă de club din zonele respective“, mai spune Alexandru Hălăucă.

Pe lângă toate acestea, Federaţia se confruntă şi cu o subfinanţare. Anul trecut, Federaţia de Hochei pe Gheaţă a estimat un necesar de circa 7 milioane lei, însă a primit 1,9 milioane.

În perioada 3-9 aprilie se desfăşoară, la Braşov, Campionatul Mondial de Hochei pe Gheaţă de Senioare, Divizia III, Grupa A. La acest campionat participă şi echipa României.

Alexandru Hălăucă este de părere că hocheiul pe gheaţă feminin în România este într-o fază timpurie, lotul naţional de senioare fiind reînfiinţat în 2015. Prin organizare acestei competiţii în România, federaţia îşi propune să promoveze acest sport şi să crească numărul practicanţilor.

În 2018, federaţia a înfiinţat prima oară loturile naţionale de copii U12 şi U14, care au şi participat la turnee internaţionale înainte de pandemie.

„Organizarea unui turneu de campionat mondial este rezultatul unui vot al federaţiilor naţionale participante la campionatul mondial respectiv şi al membrilor consiliului Federaţiei Internaţionale de Hochei pe Gheaţă (IIHF). Prin IIHF, Federaţia din România a adus spre organizare, până în prezent, şase Campionate Mondiale şi un turneu de calificare olimpică. Toate obţinute în urma procedurii de vot. Nu e deloc puţin lucru, mai ales că infrastructura noastră e firavă prin comparaţie cu cea a marilor puteri din hochei“, explică Alexandru Hălăucă.