Business sportiv. La cât ajunge investiţia într-un turneu de tenis local aflat în circuitul internaţional? Investiţia în organizarea ediţiei din acest an a Transylvania Open este de circa 2 mil. euro, plus 25% faţă de anul anterior. O bună parte din bani a mers către infrastructura sportivă

♦ Anul trecut, turneul a numărat circa 17.000 de spectatori, deşi organizatorii nu au înaintat încă o estimare cu privire la dimensiunea publicului din acest an, ei menţionează că interesul publicului a fost unul bun.

În aceste zile, Cluj-Napoca este gazda turneului de tenis Transylvania Open WTA 250, care are loc în perioada 31 ianuarie – 7 februarie, unul dintre cele mai mari turnee de tenis de pe plan local. Organizarea unui turneu de tenis din circuitul internaţional presupune costuri care depăşesc cu mult bugetul unui eveniment sportiv clasic, mai ales în contextul în care standardele impuse de federaţiile internaţionale cresc de la an la an. În cazul Transylvania Open, investiţiile totale pentru ediţia din acest an au ajuns la aproximativ 2 milioane de euro, în creştere cu circa 25% faţă de ediţia precedentă.

„Investiţiile totale în ediţia din acest an se ridică la 2 mil. euro. Comparativ cu ediţia anterioară, vorbim de o creştere de aproximativ 25%, determinată în special de infrastructura sportivă nouă, tehnologia de arbitraj şi extinderea experienţei pentru public şi jucătoare“, spun organizatorii.

O parte semnificativă din buget a fost direcţionată către infrastructura de joc, unul dintre obiectivele majore ale ediţiei din acest an. Organizatorii au investit în terenuri acrilice portabile de ultimă generaţie şi în implementarea completă a sistemului de arbitraj electronic Hawk-Eye Live pe ambele terenuri de competiţie, dar şi în extinderea zonelor dedicate publicului.

Anul acesta, turneul a reuşit să atragă şi un nou sponsor, devenit astfel şi principalul, anume Kaufland. Printre cei mai importanţi sponsori se numără şi Banca Transilvania, Super­bet, Visa, Nova Power and Gas, Porsche, Evergent Investments, Teraplast, Regina Maria, Dedeman şi alţii.

„Partenerii nu sunt doar prezenţi prin branding, ci prin experienţe concrete oferite publicului şi jucătoarelor. Am atras noi parteneri pentru că Transylvania Open oferă vizibilitate, un public educat şi activ,   un context premium, asociat cu performanţa şi sănătatea, un eveniment care creşte de la an la an, demonstrabil prin cifre“, spun organizatorii.

Anul trecut, turneul a numărat circa 17.000 de spectatori, deşi organizatorii nu au înaintat încă o estimare cu privire la dimensiunea publicului din acest an, ei menţionează că interesul publicului a fost unul bun.

Pe lângă prezenţa fizică, turneul are o expunere bună şi în online, cât şi pe TV, susţin re­pre­zentanţii Transyl­vania Open.

Anul acesta, printre jucătoarele care participă la turneu se numără şi Jaqueline Cristian, Sorana Cîrstea, Gabriela Ruse, Ana Bogdan, Emma Răducanu şi Karolina Pliskova.

Sorana Cîrstea a anunţat că acesta va fi ultimul sezon al carierei sale, cu retragerea programată la finalul anului 2026. Asta înseamnă că aceasta va fi ultima ei apariţie la Cluj.

„Nivelul competiţional a fost unul foarte ridicat. Am avut un tablou echilibrat, cu jucătoare din topul mondial, jucătoare în formă foarte bună şi multe meciuri extrem de disputate. S-a văzut clar că Transylvania Open a devenit un turneu pe care jucătoarele îl aleg nu doar pentru puncte, ci pentru condiţiile de joc şi atmosfera din BTarena”, explică organizatorii.

Transylvania Open a fost desemnat cel mai bun turneu WTA250 în 2022 şi 2023, ca urmare a voturilor jucătoarelor. În 2024, turneul s-a clasat pe locul al doilea în preferinţele jucătoarelor, după cel organizat în Hong Kong.

Transylvania Open este organizat de Sports Festival, a cărui cofondator este Patrick Ciorcilă. Pe lângă turneul de tenis, compania organizează şi Sports Festival, un eveniment multi-sport dedicat copiilor şi adulţilor pasionaţi de mişcare şi sport, care are loc tot la Cluj.

Cu toate că ediţia din acest an a turneului ar putea atrage mai mulţi oameni decât în anii trecuţi, organizatorii spun însă că provocările nu au lipsit.

„Cele mai mari provocări au fost legate de implementarea noii infrastructuri tehnice, cu o echipa nouă, în locaţii multiple, pentru ca avem doua terenuri de jos şi încă două de antrenament, într-un timp foarte scurt; coordonarea unui număr mai mare de activări şi zone funcţionale pentru public şi logistica crescută generată de noile standarde pe care ni le-am impus”, adaugă aceştia.