Business sportiv. Ce tipuri de activităţi fizice preferă românii. Mersul pe jos şi pe bicicletă sunt preferate, fiind uşor de integrat în rutina zilnică

♦ Circa 68% dintre români practică o formă de mişcare sau sport, dar mai bine de jumătate dintre aceştia merg pe jos sau cu bicicleta. Doar 24% dintre români practică, de fapt, un sport.

Românii preferă mersul pe jos sau pe bicicletă, activităţi fizice care pot fi integrate uşor în rutina zilnică, atunci când vine vorba de a face mişcare, potrivit unui studiu realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie prezentat în cadrul Sports Festival, realizat pe un eşantion de 1.085 de persoane adulte din România.

Circa 68% dintre românii participanţi la studiu au afirmat că practică o formă de mişcare sau sport, în timp ce restul nu fac deloc mişcare.

„Aceste date relevă un nivel relativ crescut de conştientizare a importanţei activităţii fizice, însă trebuie interpretate în raport cu tipul şi frecvenţa activităţilor raportate. Segmentarea demografică indică faptul că bărbaţii, tinerii (18–35 ani) şi persoanele cu studii superioare sunt mai active, în timp ce populaţia din mediul rural, vârstnicii şi cei cu educaţie redusă prezintă un nivel semnificativ mai scăzut de implicare în activităţi fizice“, se arată în studiu.

Dintre cei care sunt activi, doar 18% afirmă că practică un sport organizat cel puţin o dată pe săptămână, iar sporturile preferate sunt fotbalul, peste jumătate dintre practicanţi, înotul şi tenisul de câmp.

Motivele celor care nu fac sport ţin, în mare parte, de lipsa accesului la infrastructura sportivă, mai ales în rândul tinerilor. Accesul la terenuri de sport, săli de fitness sau piste de alergare în proximitatea locuinţei, adică la circa 15-20 de minute distanţă, este limitat în România.

„Doar aproximativ jumătate dintre respondenţi confirmă existenţa unor astfel de facilităţi la o distanţă rezonabilă de locuinţa lor. De asemenea, frecvenţa organizării evenimentelor sportive este percepută ca scăzută, mai ales în zonele rurale sau oraşe mici“, se mai arată în studiu.

Răspunsurile oamenilor la acest studiu arată cât de neuniform s-a dezvoltat infrastructura sportivă în ţară.

Dacă în Bucureşti şi marile oraşe există baze sportive, terenuri de sport şi săli de fitness la câteva minute de casă, acest lucru nu se întâmplă în urbanul mic sau zonele rurale, unde nu există nici măcar o sală de sport funcţională.

Implicare statului în dezvoltarea infrastructurii sau promovarea sportului este slabă, mai spun respondenţii studiului, care consideră că statul, şcoala şi autorităţile locale sunt puţin implicate în a creşte gradul de conştientizarea a importanţei sportului în vieţile oamenilor.