Business sportiv. Construim stadioane, dar pentru cine? În România, cea mai sedentară ţară din Europa, se construiesc arene de aproape 1 miliard de euro şi cu o capacitate totală de aproape 270.000 de locuri. Ce facem cu ele?

♦ Odată finalizate arenele şi stadioanele, multe dintre ele fiind făcute cu bani de la bugetul Companiei Naţionale de Investiţii, administrarea lor va trece în sarcina primăriilor. Costurile de întreţinere, care pot fi mai mari decât ce încasări pot avea, vor fi acoperite de primării din bani publici.

România este una dintre cele mai sedentare ţări din Europa, iar unul din motivele pentru care stau la baza acestui clasament este lipsa infrastructurii. Nu există locuri suficiente şi la standarde înalte pentru practicarea activităţilor fizice, iar când vine vorba de sportul de performanţă, problema se acutizează. Totuşi, în ultimii ani, proiecte de stadioane au fost finalizate sau sunt în curs de construcţie. În total, numărul acestora se ridică la 16 noi stadioane finalizate şi în construcţie. Valoarea totală a acestora se ridică la aproape 1 miliard de euro, iar capacitatea totală este de aproape 270.000 de locuri. Ce facem însă cu ele?

Cel mai mare stadion din ţară este Arena Naţională, inaugurată în 2011, nu a reuşit nici până astăzi să ajungă pe profit, astfel, costurile de întreţinere sunt mai mari decât veniturile încasate. Pe lângă meciurile de fotbal, Arena Naţională, aflată în Bucureşti, cel mai mare centru economic din ţară, a găzduit şi unele dintre cele mai importante concerte din ţară, fiind de altfel printre primele opţiuni ale marilor artişti internaţionali când aleg să concerteze în România. Cu toate acestea, stadionul, aflat în administrarea Primăriei Generale, nu reuşeşte să obţină un profit. De altfel, în aceeaşi situaţie se află şi alte stadioane mari din ţară.

Cu o capacitate de 55.000 de locuri, Arena Naţională a reuşit de puţine ori să fie ocupată la capacitate maximă.

Cu toate acestea, construcţia stadioanelor a mers înainte. Multe dintre aceste proiecte nu prevăd însă o arenă multifuncţională, ci doar un teren dedicat fotbalului.

Dacă va fi necesară o infrastructură dedicată altor sporturi, va fi nevoie de o nouă construcţie şi o nouă investiţie de la bugetul de stat. În unele oraşe, cu o populaţie mică, există chiar două proiecte de stadioane. Spre exemplu, Târgovişte a finalizat recent un stadion de 9.000 de locuri. Primăria a decis construcţia unui nou stadion, cu o capacitate de 12.000 de locuri. În total, ambele stadioane vor avea peste 20.000 de locuri. Oraşul Târgovişte are o populaţie de 60.000 de persoane.

Odată finalizate arenele şi stadioanele, multe dintre ele fiind făcute cu bani de la bugetul Companiei Naţionale de Investiţii, administrarea lor va trece în sarcina primăriilor. Costurile de întreţinere, care pot fi mai mari decât ce încasări pot avea, vor fi acoperite de primării din bani publici.

Cristian Gheorghe, fondatorul Sports Business Academy, este de părere că o bună echipă de management ar putea administra o arenă astfel încât să fie folosită la capacitate maximă.

„Cu o echipă de management care să fie activă şi proactivă în zona de administrare a acestor arene, se poate deschide o nişă a unor organizatori de evenimente, precum cele de business, concursuri de alergare, competiţii pentru copii. Mai este un lucru care poate fi făcut, să fie mutate anumite instituţii de utilitate publică în cadrul sălilor din arenă, iar când există un eveniment, programul lor să fie scurtat“, spune Cristian Gheorghe.

Mai mult, primăriile şi autorităţile locale ar putea organiza toate evenimentele importante în arene, fie pe stadion, fie în cadrul arenei.

Totuşi, pentru a nu risca ca astfel de arene să fie doar o gaură în bugetul primăriilor, proiectele unor astfel de stadioane ar putea fi încă de la început făcute ca să se adreseze unui număr mai mare de sporturi şi activităţi, să fie polivalentă

„O arenă, în mod normal, trebuie să fie gândită de la început pentru a putea fi polisportivă, ceea ce îţi permite să faci diferite transmutări.“

„Este de dorit ca pe o arenă, mai ales că este o investiţie publică cu foarte mulţi bani şi care se întinde pe o perioadă lungă de timp, să aibă loc cât mai multe activităţi sportive şi să fie multisport“, adaugă el.

Aşa-zisa dezvoltare a infratructurii prin construirea unor arene de mari dimensiuni în diferite oraşe nu vine însă să acopere nevoile celor care fac sport. În timp ce sudul, vestul şi centrul ţării adaugă stadioane noi, chiar şi în oraşe unde existau deja, în regiunea Moldovei nu există niciun astfel de proiect, dacă este să ne raportăm la marile oraşe. Problema se acutizează şi mai mult când vine vorba de diferenţa între urban şi rural. Dacă în marile oraşe există un stadion şi baze sportive unde copiii se mai pot antrena, în micile oraşe sau în rural, infrastructura sportivă lipseşte cu desăvârşire.