Business sportiv. Cum schimbă piaţa legea abonamentelor la sală: sălile de fitness aşteaptă mai mulţi clienţi, companiile oferă un beneficiu în plus, iar angajaţii devin mai activi

Legea care vrea să combată sedentarismul în România, prin care abonamentele la sălile de fitness în limita a 400 de euro pe an (160 lei lunar) sunt scutite de taxe, se va vedea şi în numărul mai mare de clienţi în sălile de sport şi în angajaţi mai activi, cred reprezentanţii industriei de fitness, ai companiilor, specialişti în fiscalitate.

România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană la procentul persoanelor care practică sport sau activităţi fizice măcar o dată pe săptămână, cu doar 6% din populaţie, conform Eurostat. Acest lucru a stat la baza unei noi legi care aduce o facilitate fiscală nouă, iar abonamentele la sală nu sunt considerate venituri de natură salarială. Astfel, angajatorul poate oferi acest beneficiu salariaţilor săi, fără să plătească taxe de impozit pe venit şi contribuţii sociale, în limita a 400 euro pe an.

 

Cum se vede noua facilitate fiscală în piaţă?

„Este o lege foarte bună, consider eu, deoarece vine în sprijinul oamenilor şi un astfel de avantaj financiar ar putea aduce un număr mai mare de oameni către activităţile sportive desfăşurate în salile de fitness. Au început să mă întrebe despre această lege în general oamenii care lucrează în zona corporate. Estimez o dezvoltare a pieţei cu

5-10% până la finalul anului“, a spus Iulian Dinu, preşedintele Asociaţiei Internaţionale de Psihologie, Nutriţie, Sport şi Fitness.

Un abonament la sala costă în medie 150 lei pe lună, astfel că angajatorii se pot încadra în plafonul de 400 euro anual (circa 160 lei pe lună).

„Noi deja oferim angajaţilor performanţi, care îşi ating obiectivele, abonamente la sală, abonamente medicale. Vom oferi şi mai multe abonamente dacă se introduce această măsură cu abonamentele deductibile. Cred că va impulsiona şi piaţa centrelor de fitness şi va stimula şi companiile să încurajeze sportul în rândul angajaţilor“, a declarat Adrian Mihai, CEO-ul şi unul dintre fondatorii companiei de curierat FAN Courier, liderul pieţei, cu afaceri de 225 milioane de euro anul trecut. Compania avea 3.386 de angajaţi în 2021, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.

„Această măsură va contribui la creşterea pieţei de fitness dar şi la sănătatea angajaţilor. În ţări în care s-a luat această măsură, precum Suedia, industria a crescut cu 50% în doi ani de zile. În Suedia rata de penetrare a centrelor de fitness este de 20%, primii patru jucători din această ţară au 200 de centre. Mai mult, angajaţii vor deveni mai activi dacă li vor oferi aceste abonamente. Piaţa de fitness la noi se ridică la 240 de mil euro potrivit ultimelor analize, dar în Germania este de 2 miliarde de euro spre comparaţie“, a spus Alexandru Lascăr, cofondator al Stay Fit Gym, o companie fondată în 2012. Acesta este al doilea cel mai mare lanţ de fitness din România, care a atras în acţionariat fondul de investişii Morphosis Capital. Asociaţia Romania Active a lucrat timp de doi ani de zile pentru ca această măsură să se poată aplica pe piaţa locală, potrivit lui Lascăr.

Concret, angajatorii încheie contracte cu furnizorii de abonamente cu acces la săli şi facilităţi sportive şi includ acest beneficiu în pachetele salariale, prin semnarea de acte adiţionale. În companiile mari, sindicatele negociază la aceste beneficii, în funcţie de bugetele alocate pentru fiecare post din organigramă, a explicat Ioana Arsenie, Strateg Financiar, Trusted Advisor Strategy & Finance.

Ea a completat că productivitatea scăzută din perioada pandemiei determină companiile să acorde o atenţie mai mare folosirii bugetelor pentru beneficiile extra-salariale.

---

Iulian Dinu, preşedintele Asociaţiei Internaţionale de Psihologie, Nutriţie, Sport şi Fitness: Estimez o dezvoltare a pieţei cu 5-10% până la finalul anului.

---

Cum arată piaţa sălilor de fitness din România?

Piaţa sălilor de fitness din România a început să se contureze la începutul anilor 2000, când pe lângă sălile deschise la parterul blocurilor şi cluburile private dezvoltate de antreprenorii independenţi, au pătruns operatori internaţionali. Abonamentele la săli de fitness, alături de abonamentele medicale la clinici private au început să se numere printre beneficiile nonfinanciare cel mai des acordate de multinaţionale angajaţilor.

Astfel că de la doar 17 milioane de lei cifră de afaceri totală în 2008, piaţa centrelor de fitness a crescut la 162 milioane de lei în 2017 şi 312 milioane de lei în 2020 . Acestea sunt doar firmele ce activează sub cod CAEN 9313 „activităţi ale centrelor de fitness“. 

Cele mai mari afaceri cu centre de fitness sunt înregistrate de judeţele Bihor, Timiş, Cluj, Ilfov, Iaşi şi Mureş, cu afaceri totale cuprinse între 10 şi 18 milioane de lei pe fiecare judeţ. La coada clasamentului se află Vâlcea, Tulcea, Neamţ, Brăila şi Ialomiţa, arată datele oficiale.

Fitness-ul şi programele de aerobic generează afaceri mai mari decât bazele sportive.

În prezent, pe piaţa locală, cea mai mare reţea de centre de fitness este World Class România. Anul trecut grupul de companii African Industries Group a preluat controlul reţelei de centre de fitness a World Class, prin firma Vectr Fitness. Prin această tranzacţie fondul polonez Resource Partners a ieşit complet din acţionariatul World Class.

Piaţa centrelor de fitness continuă să crească cu 15-20%, mai este loc de creştere, dat fiind că gradul mic de penetrare, suntem mult în urma ţărilor din vest. Trebuie să crească gradul de conştientizare al oamenilor că este nevoie să facă mişcare şi mersul la sală îţi îmbunătăţeşte sănătatea, potrivit specialiştilor din domeniu.

 Datele oficiale de la Registrul Comerţului din 2020 arată că centrele de fitness reprezentau un business de 312 milioane de lei (64 milioane de euro), însă cifrele unor jucători din piaţă precum Stay Fit Gym arată că această piaţă a ajuns la 240 de milioane de euro. În total pe această piaţă activau 1800 de companii (330 de firme doar în Capitală) ce adunau 3.000 de angajaţI, potrivit ONRC.