Business sportiv. De ce se dezvoltă mult mai greu businessurile din sport? Sportul nu este mai dificil decât alte sectoare economice, dar lipsa culturii de business afectează toată piaţa. „Mergem cu frâna de mână trasă, pentru că se lucrează după jumătate de ureche”

♦ Piaţa încă nu a avut un grad de maturitate pentru a putea vorbi cu adevărat de o dezvoltare a sectorului ♦ Multe cluburi rămân blocate la nivel de iniţiativă locală, fără capacitatea de scalare sau de atragere a capitalului privat.

Antreprenoriatul în sport nu e mult mai dificil decât în alte sectoare economice, însă ritmul de dezvoltare al acestui segment este mult prea lent, iar uneori chiar bate pasul pe loc, ceea ce ar putea crea impresia că un business în sport ar putea întâmpina mai multe provocări. Piaţa merge însă cu frâna de mână trasă pentru că lipsa culturii de business din cadrul multor afaceri afectează, de fapt, toată piaţa.

„Orice domeniu este la fel, fiecare având particularităţile lui. Aş specifica însă faptul că, în lumea sportivă, activităţile cluburilor sunt mai degrabă lipsite de cultura unui business şi de principiile de funcţionare ale unui business. Aceasta este o mare problemă în dezvoltarea domeniului nostru. Mergem cu frâna de mână trasă, pentru că se lucrează după jumătate de ureche”, spune Ovidiu Stochici, cel care a pus bazele clubului sportiv Stomart Basketball din Iaşi.

El subliniază astfel că piaţa încă nu a avut la un grad de maturitate pentru a putea vorbi cu adevărat de o dezvoltare a sectorului. Multe cluburi rămân blocate la nivel de iniţiativă locală, fără capacitatea de scalare sau de atragere a capitalului privat.

Totuşi, în unele cazuri, scalarea este şi dificilă în contextul în care România are printre cele mai mari rate din Europa la sedentarism, astfel că puţin români sunt adepţi ai mişcării sau sportului. Businessurile din sport fac o muncă în plus pentru a putea creşte, anume să educe publicul.

„Zona privată este, în mare, aceeaşi, dar în domeniul sportiv lupta principală este cu educaţia celor care practică sport şi nu mă refer la cei şapte ani de acasă, ci la simplul fapt de a valorifica şi de a aprecia sportul în viaţa fiecăruia. Fiecare ar trebui să cunoască marile beneficii aduse de sport şi modul în care te poţi dezvolta ca om practicându-l”, explică el.

Pentru că mulţi lucrează în „zona gri“, aşa cum menţionează chiar Stochici, asta afectează toată piaţa, pentru că este adusă în discuţie concurenţa neloială.

De altfel, businessurile din sport se confruntă cu probleme similare ale afacerilor din diferite sectoare economice, lipsa de predicitablitate fiind poate una dintre cele mai mari provocări. Există însă mici particularităţi.

Anca Curuta, cea care a pus bazele clubului sportiv Ski & Bike Racing Sibiu, punctează că principalele trei provocări în businessul sportiv ţin de „legile spon­sorizărilor, comportamentul atotştiutor al părinţilor sportivilor şi schimbările din calendarul competiţional din cauza factorilor externi.”

Totuşi, un business în sport este diferit de activităţile din comerţ, transport sau alte sectoare, existând mai multe variabile şi riscuri, mai ales când e vorba de un club sportiv ce se concentrează pe performanţă.

„Performanţa sportivă depinde de multe variabile. Sportivul fiind o fiinţă umană complexă poate depăşi limite, poate stagna, poate regresa, se poate accidenta sau pur şi simplu poate renunţa la sport. Mulţi sportivi renunţă timpuriu înainte de a ajunge la adevarata performanţă. Lipsa de predictibilitate de la un sezon la altul poate îngreuna buna desfăşurare a activităţii”, precizează Anda Curuta.

Acestora li se adaugă însă şi lipsa finanţărilor sau a infracturii. În pofida acestor provocări, unii antreprenori reuşesc nu doar să crească, dar şi să investească.

„Am investit constant în terenuri, săli, soluţii de eficienţă energetică şi echipamente moderne. În prezent finalizăm o sală multifuncţională în valoare de 1,18 milioane euro (cofinanţată din fonduri europene), printre primele din regiune cu standard ridicat de eficienţă energetică. Totodată, avem în derulare un proiect de digitalizare prin care urmărim optimizarea şi automatizarea proceselor legate de pregătirea sportivă, inclusiv gestionarea planurilor de antrenament personalizate, evaluarea performanţei şi organizarea competiţiilor”, explică Cristian Ciocan-Stănescu, fondator Club Sportiv Atlas şi Be Strong Tennis.

Cu toate că antreprenoriatul, în general, nu este un domeniu uşor, iar sportul mai adaugă câteva provocări, micile businessuri merg mai departe. Cei trei antreprenori recunosc însă că au mai avut momente în care s-au gândit să renunţe, dar direcţia înainte a fost singura soluţie.

„Peste 20.000 de copii au trecut prin acest program. Pentru mulţi, nu a fost doar sport. A fost locul unde au învăţat ce înseamnă disciplina, curajul şi încrederea în sine. Aici s-au format caractere puternice, oameni rezilienţi, pregătiţi să nu renunţe atunci când devine greu. Astăzi, unii dintre ei studiază în afara ţării, alţii sunt medici apreciaţi, conduc companii de renume sau schimbă vieţi prin ceea ce fac - ăsta e impactul real. Nu renunţi când construieşti ceva care durează mai mult decât tine”, conchide Cristian Ciocan-Stănescu.