♦ Capitala are un singur patinoar funcţional, deschis în luna august a acestui an în sectorul 4. După o pauză de 12 ani, Bucureştiul a fost iar gazda unor meciuri de hochei, Berceni Arena fiind omologată de Federaţia Română de Hochei.
Sporturile pe gheaţă nu au evoluat direct proporţional cu evoluţia economică a zonelor ţării. În timp ce marile centre urbane s-au dezvoltat şi au cea mai mare putere economică, nu au însă şi patinoare sau centre în care sportivii care practică sporturile pe gheaţă să se antreneze. Până anul acesta, nici Bucureştiul nu avea un patinoar.
„Nu stăm deloc bine la capitolul infrastructură. Lotul naţional masculin al României este pe locul 23 în clasamentul mondial, anul trecut era cel mai bine poziţionat lot naţional de sporturi de echipă olimpice”, spune Attila Nagy, preşedintele Federaţiei Române de Hochei pe Gheaţă.
În România există 11 patinoare omologate, potrivit informaţiilor Federaţiei Române de Hochei pe Gheaţă. Multe dintre acestea se află în judeţul Harghita, de altfel un judeţ cu tradiţie în acest sport.
„În această zonă a ţării, există o cultură dezvoltată pentru aceste sporturi. Oamenii se concentrează mai mult pe această ramură sportivă. Ar fi bine ca infrastructura la nivel naţional să se dezvolte cât mai repede posibil, astfel am putea implementa un program foarte popular în judeţul Harghita. De mai bine de zece ani există programul de iniţiere în patinaj pentru copii”, adaugă el.
În cele 11 patinoare incluse în lista arenelor omologate de federaţie se află şi Berceni Arena, patinoarul deschis în luna august a acestui an în sectorul 4 al Bucureştiului. Capitala are astfel, începând cu luna august, singurul patinoar funcţional din oraş, fiind de altfel şi primul patinoar construit de la zero după 70 de ani.
Investiţia în arenă s-a ridicat la circa 10 milioane de euro şi este un proiect derulat de Primăria Sectorului 4 din Bucureşti. Lucrările au durat circa un an şi 8 luni. După o pauză de 12 ani, Bucureştiul a fost iar gazda unor meciuri de hochei.
Fostul patinoar Mihai Flamaropol, situat în apropierea Arenei Naţionale, se află în stare de degradare de multă vreme. Construit în 1958, patinoarul Mihai Flamaropol a fost închis în 2012, apoi a fost demolat pentru a face loc unei noi arene, care ar fi trebuit finalizată în 2019. Reconstrucţia a fost începută în 2017, dar lucrările au fost sistate în 2019. Nicuşor Dan, primarul Capitalei, a declarat ca proiectul va fi actualizat şi ar urma să înceapă lucrările la patinoarul Flamaropol.
Patinoare se mai găsesc şi în Galaţi, Braşov şi Otopeni, restul sunt amplasate în mici oraşe şi sate în judeţele din secuime. O parte din aceste patinoare au fost construite cu bani de la guvernul ungar, în timp ce România a uitat că sporturile pe gheaţă au nevoie de infrastructură pentru a putea avea performanţe notabile.
Marile oraşe precum Timişoara, Cluj, Iaşi, Constanţa nu au nici măcar un patinoar omologat.
Anul viitor, România va fi gazda Campionatului Mondial de Hochei pe Gheaţă, Divizia I-A, care va avea loc la Sfântu Gheorghe în perioada 27 aprilie – 3 mai.
Attila Nagy speră că organizarea unui astfel de eveniment să atragă şi mai mult atenţia şi acest sport să câştige tot mai mulţi adepţi.
„Cu organizarea unui astfel de eveniment, sperăm să facem o promovare bună a sportului şi sper să avem mulţi spectatori.“
„Odată cu acest campionat, sperăm să avem mai mulţi oameni interesaţi. Încercăm să promovăm acest sport, dar aşteptăm să se dezvolte şi infrastructura”, mai spune Attila Nagy.
În 2027, la Braşov va avea loc ediţia de iarnă a Festivalului Olimpic al Tineretului European, unde România va avea câte o echipă de hochei la feminin şi masculin.
Organizarea unor astfel de competiţii ar putea aduce mai mulţi curioşi şi doritori să încerce sporturile pe gheaţă, însă nu este suficient ca un sport să se dezvolte. Attila Nagy este de părere că sportul este precum un scaun cu trei picioare, dacă unul e mai scurt, scaunul se răstoarnă.
„Dacă unul dintre picioare este mai scurt, scaunul se răstoarnă. Un picior este infrastructura, altul este familia şi copilul, iar cel de-al treilea picior este antrenor şi tehnica. Dacă toate trei se dezvoltă în acelaşi ritm, atunci ai şanse mari ca acel sport să se dezvolte cum trebuie”, explică el.
Preşedintele federaţiei speră ca autorităţile statului, atât cele centrale, cât şi cele locale, să înţeleagă nevoia dezvoltării patinoarelor şi să investească în construirea unor noi arene.
Unde se află patinoarele din România?
1. Patinoarul Artificial Cârţa
2. Patinoar Olimpic - Berceni Arena Bucureşti
3. Patinoar Vakar Lajos Miercurea Ciuc
4. Patinoar „Olimpic“ Braşov
5. Patinoar Artificial Gheorgheni
6. Patinoar Allianz-Ţiriac Arena Otopeni
7. Patinoar Deme László Târgu Secuiesc
8. Patiniar Artificial Dunărea Galaţi
9. Patinoarul Sfântu Gheorghe
10. Patinoarul Artificial Odorheiu Secuiesc
11. Patinoarul Mureş
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE