Business sportiv. Doar 40% dintre copii fac cel puţin două ore de sport pe săptămână. Medicii: Lipsa sportului şi alimentaţia nesănătoasă, calea sigură spre obezitate

♦ Medicii văd o creştere continuă a numărului de pacienţi cu obezitate, atât la adulţi, cât şi la copii ♦ Unu din trei copii este supraponderal la nivelul Europei, un procent similar fiind atins şi în România, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii ♦ Până la 100 de alte afecţiuni pot fi asociate cu obezitatea, spun specialiştii, de la diabet, la hipertensiune sau depresie.

Copiii români sunt pe primele locuri la timpul petrecut în faţa ecranelor, dar pe ultimele poziţii în clasament la activitatea sportivă, arată un raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), publicat recent.

Potrivit raportului, 57% dintre copiii români între 6 şi 9 ani nu au făcut niciodată sport. În plus, nici la alimentaţie lucrurile nu stau mai bine. Doar 8% dintre copii mănâncă mic dejun, lipsa acestui obicei fiind asociată cu o greutate mai mare.

În România, cele două ore de sport din şcoală sunt deseori sacrificate pentru alte materii, iar în multe unităţi de învăţământ sălile de sport nu sunt dotate cu echipamentele necesare pentru activitatea fizică a copiilor.

Dincolo de cifre, medicii văd în practică o creştere a numărului de copii supraponderali sau obezi, dar şi de adulţi care au probleme de obezitate.

„Obezitatea la copii este o problemă de actualitate, iar numărul pacienţilor minori sau foarte tineri este în continuă creştere. În cazul copiilor putem identifica obezitatea ca fiind o boală de familie, în care majoritatea sau toţi membrii familiei apropiate suferă de obezitate. Pe lângă factorii genetici, există o problemă legată de stilul de viaţă pe care copiii îl regăsesc în familie sau în cercul lor de prieteni, şi care îşi lasă amprenta asupra stilului de alimentaţie şi al activităţii fizice“, a spus prof. dr. Cătălin Copăescu, coordonatorul Centrului de Excelenţă în Chirurgia Obezităţii, Ponderas.

Medicul Viorel Dejeu, chirurg de excelenţă în chirurgia bariatrică şi metabolică în spitalele MedLife din Bucureşti, Arad şi Sibiu, vorbeşte despre o adevărată „epidemie“ de obezitate în rândul copiilor şi adolescenţilor. Mai mult, specialistul atrage atenţia că, pe măsură ce se adună kilogramele, devine tot mai greu pentru medici să rezolve această problemă fără a apela la metode invazive, cum ar fi operaţiile.

„În jur de 17-20% din copii şi adolescenţi sunt supraponderali sau obezi. Operăm şi adolescenţi, însă după un proces mai lung şi mai amănunţit de pregătire, când orice altă metodă conservatoare eşuează. Pentru un adolescent este de importanţă vitală să iasă din cercul vicios al obezităţii înainte să îi afecteze dezvoltarea fizică, psihică şi socială“, a spus Viorel Dejeu.

Mihai Ionescu, medic primar chirurgie generală în cadrul Spitalului Medicover Bucureşti, enumeră problemele medicale cu care vine la pachet obezitatea, de la boli de inimă, la boli metabolice, patologii tumorale.

„Obezitatea este asociată unor complicaţii şi comorbidităţi care pot progresa până la a pune în pericol viaţa unei persoane. Un alt efect este apariţia de  dizabilităţi temporare sau permanente. Pe plan emoţional, obezitatea favorizează apariţia unor tulburări mintale de tip depresie sau anxietate şi diminuează speranţa de viaţă sau calitatea vieţii“, a spus medicul Mihai Ionescu.

Indicele de masă corporală, primul instrument de măsurare

Indicele de masă corporală (ICM) este formula după care se calculează dacă o persoană se încadrează în categoria celor normoponderale sau se află la extreme, între subponderal, supraponderal sau obez.

Ca formulă matematică pentru a stabili ICM, se împarte greutatea (în kilograme) la înălţimea la pătrat (în metri).

Un indice mai mic de 18,5 înseamnă că persoana este subponderală, iar între 18,5 şi 25 este nivelul normal. Între 25 şi 30 înseamnă că persoana este supraponderală, iar ce trece de 30 ICM este definit ca obezitate.

Cererea pentru operaţii bariatrice, un alt indicator

Pe fondul creşterii problemelor cu obezitatea, şi spitalele private au văzut o cerere mai mare pentru operaţiile bariatrice, proceduri prin care pacienţii pot primi ajutor, dacă orice altă soluţie a fost epuizată. Costurile sunt însă pe măsură, ridicându-se la câteva mii de euro.

„Alături de schimbarea stilului de viaţă, pacienţilor supraponderali sau cu forme de obezitate morbidă le este recomandat tratamentul chirurgical, pentru eliminarea riscurilor grave asociate, prin reducerea rapidă şi controlată a greutăţii. Tratamentul chirurgical este considerat astăzi cel mai eficient tratament al obezităţii morbide. În ultimii doi ani, cererea pentru aceste intervenţii realizate de echipa medicală a Spitalului Medicover din Bucureşti a cunoscut o evoluţie stabilă“, a spus Dr. Florinela Cîrstina, Director General Medicover România.

Circa 2.000 de pacienţi anual ajung în spitalele MedLife pentru intervenţii de chirurgia obezităţii, care nu mai sunt un subiect tabu, după cum a explicat medicul Viorel Dejeu. El atrage însă atenţia că intervenţiile medicilor trebuie să fie dublate de un stil de viaţă sănătos şi o alimentaţie echilibrată.

„Este mai rentabil chiar şi financiar, pentru un sistem de sănătate, să acopere o intervenţie chirurgicală care rezolvă obezitatea şi bolile cauzate de ea, decât să acopere necesarul de medicamente zilnic (pentru hipertensiune, diabet etc.). Din păcate, însă, în România încă nu există această conştientizare“, mai spune medicul Viorel Dejeu.

Dacă în 2010 în spitalul Ponderas ajungeau circa 500 de pacienţi, de la an la an numărul acestora a crescut cu 10-20%, potrivit medicului Cătălin Copăescu. Astfel, doar în Ponderas ajung anual în jur de 1.500 ‚Äì 2.000 de pacienţi cu probleme de greutate, din calculele ZF. Cele mai frecvente operaîii sunt cele de gastrectomie longitudinală (gastric sleeve) şi bypass-ul gastric.

„Cauzele obezităţii sunt multiple, pornind de la dezechilibrul între aport şi consum, justificat de pacienţi prin viaţă sedentară, fără activitate fizică, moştenirea genetică, precum şi metabolismul fiecărei persoane, mediul în care trăieşte şi nu în ultimul rând, stilul de viaţă. În prezent, alimentaţia nesănătoasă, haotică şi bogată în grăsimi şi lipsa activităţii fizice reprezintă cei mai importanţi factori care duc la acumularea de kilograme în exces, la un număr din ce în ce mai mare de oameni“, a mai spus medicul Copăescu.