Business sportiv. Elevii români fac câte două ore de sport pe săptămână, număr care situează România în partea de jos a clasamentului european. În multe ţări europene, care au implementat programe în şcoli şi în afara lor, activitatea fizică nu se încheie la finalul orei de sport din şcoală

♦ Lipsa de implicare a statului în promovarea sportului şi a unui stil de viaţă sănătos se vede aproape imediat în rata obezităţii, care a crescut de la an la an în România. În 2025, rata pacienţilor cu obezitate în România a ajuns la 39% în 2025, aproape dublu faţă de acum zece ani.

România este în partea de jos a clasamentului euro­pean în ceea ce priveşte numărul de ore de sport din şcoli. Cu doar două ore de sport pe săptămână, atât în învăţământul primar, cât şi în cel secundar, elevii românii se aliniază elevilor din alte ţări precum Cehia sau Cipru, arată datele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Ţări precum Austria, Germania sau Polonia ajung chiar şi la patru ore pe săptămână, iar Franţa sau Ungaria ating chiar cinci ore, ceea ce sugerează o accentuare a importanţei activităţii fizice odată cu înaintarea în vârstă, tendinţă care nu se regăseşte în sistemul românesc. În România, numărul de ore rămâne constant între ciclurile de învăţământ, în timp ce în multe state europene există o creştere a numărului de ore de sport în învăţământul secundar.

Totuşi, spre deosebire de alte ţări, activitatea fizică nu se încheie la finalul orei de sport predate în şcoală, ci ea este completată de programe care promovează sportul atât în şcoală, chiar şi în pauze, cât şi în afara ei. Acest lucru nu se întâmplă însă în România, statul nu are un program clar de promovare a sportului în rândul copiilor sau adulţilor, astfel că rolul sportului nu este unul esenţial în viziunea guvernanţilor.

În Irlanda, chiar dacă în şcoli este predată o singură oră de sport pe săptămână, există iniţiative locale care promovează practicarea sportului şi a activităţii fizice. Spre exemplu, în oraşul Galway există o iniţiativă numită Cycle Bus Galway, care îşi propune să încurajeze elevii să meargă cu bicicleta la şcoală, dar şi în tot oraşul.

În Danemarca, există o zi dedicată sportului, un program în care peste 96% din şcolile publice daneze dedică o zi întreagă sportului şi activităţilor fizice.

Totuşi, sportul şi activităţile fizice sunt promovate atât în pauzele şcolare, cât şi după şcoală. În multe ţări europene, sportul are un rol esenţial pentru prevenţia problemelor de sănătate, iar copiii sunt învăţaţi că mişcarea e un stil de viaţă, nu doar o disciplină în orarul şcolar.

Lipsa de implicare a statului în promovarea sportului şi a unui stil de viaţă sănătos se vede aproape imediat în rata obezităţii, care a crescut de la an la an în România. În 2025, rata pacienţilor cu obezitate în România a ajuns la 39% în 2025, din datele publicate în raportul anual al Atlasului mondial al obezităţii.  În 2022, această rată era de 34% pentru România, iar acum zece ani era aproape la jumătate faţă de anul trecut.

Această evoluţie este una alarmantă în contextul în care românii au tot mai mult un stil de viaţă sedentar. Mai mult, obezitatea şi lipsa activităţilor fizice vin la pachet cu probleme de sănătate, cum ar fi hipertensiune, diabet, probleme respiratorii, hormonale, infertilitate, probleme locomotorii.

Educaţia are un rol esenţial în crearea unor obiceiuri sănătoase în rândul populaţiei, însă când nu există programe de promovare a sportului începând cu şcolile şi continuând cu comunităţile, datele indică şi un nivel mare de sedentarism.

Aproape patru din zece români, mai exact 37%, nu fac suficientă mişcare fizică, potrivit datelor platformei Visual Capitalist. Altfel spus, aproape patru din zece români nu reuşesc să facă cel puţin două ore şi jumătate de activitate fizică moderată sau o oră şi 15 minute de activitate fizică intensă pe săptămână, acestea fiind recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

La categoria activităţilor fizice intense se încadrează alergarea sau sporturile care necesită un efort fizic intens. România este printre ultimele ţări din Uniunea Europeană la acest capitol, o populaţie mai mare care nu face activitate fizică regulată fiind în Italia, Malta, Cipru şi Portugalia, cu procente între 40% şi 52% din populaţie care poate fi încadrată la categoria sedentară.

Sportul nu este esenţial doar pentru reducerea ratei obezităţii de pe plan local, dar şi pentru a exista un stil de viaţă sănătos şi echilibrat. Sportul nu trebuie practicat doar când există o anumită nevoie, ci ar trebui să facă parte din viaţa de zi cu zi a oamenilor. Pentru ca o astfel de activitatea să între în obiceiul oamenilor, e nevoie ca sportul să fie perceput mai mult ca un stil de viaţă încă de la vârste fragede, iar ora de sport nu e suficientă, ci trebuie să facă parte dintr-un program mai amplu de promovare a sportului.