Business sportiv. Ministerul Sportului a lansat Strategia Naţională pentru Sport, un plan pe zece ani, prin care vrea să facă tot ce nu s-a făcut în 30 de ani, însă nu ştie nici măcar de ce sumă de bani are nevoie pentru implementarea acestuia

♦ „La finalul acestei dezbateri, vom avea şi date concrete, cât ne asumăm să construim în zece ani din fiecare bază sportivă. Nu avem un buget nici estimativ“ - ministrul sportului Eduard Novak.

 

x Strategia Naţională pentru Sport stabileşte 19 sporturi prioritare, iar pentru fiecare sport prioritar va fi construită câte o bază sportivă în fiecare din cele 42 de reşedinţe de judeţ din ţară.

x Programul are 70 de obiective, însă niciun buget încă estimat sau surse de finanţare posibile pentru implementarea acestuia.

x Strategia se întinde pe o perioadă de zece ani şi îşi propune atingerea cifrei de 2 milioane de sportivi legitimaţi, ceea ce înseamnă o creştere de 500%. În ultimul deceniu, federaţiile sportive au reuşit să atragă în plus 100.000 de sportivi.

---

Alt an, altă strategie, Ministerul Sportului a lansat Strategia Naţională pentru Sport, un plan pe zece ani, din care unu aproape s-a scurs deja, prin care îşi propune să facă din sport o prioritate a statului. Strategia care prevede un plan de dezvoltare a sportului românesc pe mai multe direcţii în perioada 2022-2032 nu are nici măcar un buget estimat şi nici sursele de finanţare pentru implementarea lui.

„După ce am prezentat acest proiect în comitetul interministerial, ne vom apuca să bugetăm şi să venim cu nişte date concrete în acest termen de 30 de zile. La finalul acestei dezbateri, vom avea şi date concrete, cât ne asumăm să construim în zece ani din fiecare bază sportivă. Nu avem un buget nici estimativ“, a spus ministrul sportului Eduard Novak.

Cu toate că ministerul admite că nu are date concrete, a organizat totuşi o conferinţă de presă prin care a anunţat cu fast pasul pe care îl face instituţia în schimbarea sportului românesc.

Această strategie a fost realizată într-un grup de lucru interministerial format din Ministerul Sportului, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Ministerul Educaţiei, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, precum şi Comitetul Olimpic şi Sportiv Român.

Sportul românesc este finanţat din mai multe surse provenite din bugetul de stat, însă o astfel de colaborare este esenţială pentru un plan real de dezvoltare a sportului românesc, însă ministerul îşi construieşte o strategie pe date din 2017 sau pe date împrumutate de la Eurostat, fără să fi făcut studii interne ca să ştie exact de unde ar trebui să pornească la drum.

Prin intermediul acestei strategii este realizată şi o prioritizare a sporturilor după cum urmează: sporturi prioritare de interes naţional individuale şi în echipă, sporturi de interes naţional olimpice şi neolimpice şi sporturi de interes general.

Sporturile prioritare sunt canotajul, judo, tenis de masă, lupte, nataţie, scrimă, ciclism, box, caiac-canoe, atletism, gimanstică, fotbal, baschet, handbal, rugbi, volei, polo, hochei pe gheaţă şi oină.

Eduard Novak spune că unul dintre obiectivele finale ale acestei strategii este să existe câte o bază sportivă pentru sporturile prioritare în fiecare din cele 42 de judeţe, asta înseamnă 798 de baze sportive care ar trebui construite în următorii zece ani.

Un alt obiectiv este ca la finalul acestui program să existe un număr total de 2 milioane de sportivi legitimaţi în cadrul federaţiilor sportive, în contextul în care în anul 2021 erau doar 332.000 de sportivi legitimaţi, conform datelor Institutului Naţional de Statistică.

În ultimii zece ani, numărul sportivilor legitimaţi a crescut cu aproape 100.000, însă ministrul sportului este încrezător că în următorii zece ani poate să crească numărul sportivilor legitimaţi cu peste 500%.

Direcţiile strategice pe care le are acest plan sunt sportul comunitar, sportul în educaţie şi sportul de performanţă.

În draftul Strategiei, primele date care apar fac referire la proporţia adulţilor ce au raportat activitate fizică săptămânală sau timpul petrecut pentru desfăşurarea activităţilor fizice pentru sănătate. Datele nu provin din studiile proprii ale ministerului, ci din rapoarte Eurobarometru şi ale Institutului Naţionale pentru Sănătate Publică.

Ministerul nu ştie câţi români fac sport, de ce nu fac sport, ce i-ar motiva să facă sport, însă a elaborat o strategie.

Mai mult, în strategie, pe direcţia sportului în şcoli, se discută despre problema obezităţii în rândul copiilor.

„Doar 23% dintre copii şi adolescenţi (11-13 ani, 13-15 ani) desfăşoară suficiente activităţi fizice moderate şi intense, lucru care a dus la creşterea numărului de copii cu creşteri dezarmonice din cauza greutăţii şi a problemelor de sănătate produse de riscul pre-obezităţii şi obezităţii“, se arată în documentul privind Strategia Naţională pentru Sport.

Deşi în document este recunoscut faptul că infrastructura sportivă din şcoli  este slab dezvoltată nu este menţionat care este strategia de dezvoltare. În datele publice, şcolile care au o sală de clasă transformată într-o sală de sport cu câteva aparate apar ca având o sală de gimnastică, ori într-o astfel de sală abia dacă încap copiii unei clase pentru a face câteva exerciţii fizice, nicidecum un sport.

La finalul celor zece ani, perioada în care va fi implementat acest program, Eduard Novak este de părere că România va avea 20-30 de medalii olimpice.

„Sportul de performanţă prezintă o scădere semnificativă în ultimii 30 de ani. De la 24 de medalii olimpice în 2000, la 4 în 2020, deci avem o scădere de 84%. în 2000, am câştigat 24 de medalii la 8 sporturi, iar în 2020, 4 medalii la 2 sporturi. Aceasta este realitatea azi, iar până nu o acceptăm nu putem avem un proiect bun. Planul are 70 de obiective strategice, iar una dintre acestea este prioritizarea sporturilor olimpice de tradiţie. De ce este important? Nu înseamnă doar că o federaţie prioritară va primi cu 50.000 de euro mai mult ca alta. Nu, această idee de a prioritiza sporturile o să afecteze în cascadă toţi actorii care se învârt în jurul dezvoltării sportului, atât la nivel ministerial, la nivel de finanţări, la nivel de programe, la nivel de consilii locale. Vrem proiecte speciale pentru sporturile prioritare pentru a folosi cât mai mult resursele noastre pentru a sprijini aceste discipline şi să putem să avem rezultate din ce în ce mai multe“, mai spune Eduard Novak.

Soarta Strategiei Naţionale pentru Sport are şanse să fie similară cu cea a programului România Educată, al preşedintelui Klaus Iohannis.