Business sportiv. Norris Măgeanu, preşedintele Federaţiei Române de Automobilism Sportiv: Automobilismul este sport de nişă şi costurile de practicare sunt foarte mari. Companiile din industria auto locală nu susţin automobilismul

♦ Federaţia Română de Automobilism Sportiv are circa 2.700 de sportivi legitimaţi, dintre care peste 260 sunt juniori. FRAS numără 200 de cluburi membre, însă multe dintre acestea se află în Bucureşti, Braşov, Cluj şi Argeş.

Norris Măgeanu, preşedintele Federaţiei Române de Automobilism Sportiv, spune că automobilismul implică costuri foarte mari pentru practicarea acestui sport. Fiind un sport de nişă, cei care aleg să practice acest sport o fac din pasiune, având însă şi o situaţie materială care le permite astfel de cheltuieli.

„Automobilismul este un sport de nişă. Faptul că e un sport scump, nu cred că trebuie privit prin raportare directă la puterea de cumpărare a întregii ţări. Dacă stăm să ne uităm la sportivii de top, care au susţinere în Formula 1, sunt puţini francezi sau nemţi, sunt foarte mulţi ruşi, mulţi din ţări emergente“, spune Norris Măgeanu.

Una dintre problemele automobilismului local, spune preşedintele FRAS, este faptul că susţinerea acestui sport vine din partea companiilor private însă, contrar aşteptărilor, nu din partea firmelor care activează în industria auto. „Este o ciudăţenie cum companiile mari, mai ales cele din industria auto, nu se asociază cu acest sport. Noi am încercat să mergem către aceste companii, însă fără succes, explicaţia lor este că automobilismul este un sport periculos, se pot întâmpla lucruri care le pot fi defavorabile. În fapt, oamenii nu consideră că e suficient de vizibil motorsportul. Noi avem sponsori şi sportivii sunt susţinuţi de companiile private, însă ni s-ar fi părut normal ca firmele din industria auto să fie mult mai implicate“, mai spune el.

Norris Măgeanu menţionează că participarea celor doi tineri sportivi români Luca Savu şi Andrei Dună în Formula 4, care a avut loc luna aceasta în Franţa, nu a fost destul de convingătoare pentru marile companii locale pentru a-i susţine financiar.

„Ne-am dus pe la ministere, pe la companii mari şi le-am zis că sunt doi români cu un potenţial foarte mare, sunt în primii 25 din Europa care participă în această competiţie. Nu a apărut niciun nume mare să îi susţină. Un sezon costă 150.000 de euro, puţin pentru automobilism, dar mult pentru alte sporturi. 150.000 de euro pe an, pentru un copil cu un potenţial foarte mare, nu înseamnă mai nimic pentru o companie mare“, explică el.

Cu toate acestea, în alte ţări, companiile din industria auto susţin automobilismul şi producătorii de maşini sprijină automobilismul şi organizează competiţii monobrand, adică unde vehiculele participante în competiţie sunt ale aceluiaşi brand.

Federaţia Română de Automobilism Sportiv are circa 2.700 de sportivi legitimaţi, dintre care peste 260 sunt juniori. FRAS numără 200 de cluburi membre, însă multe dintre acestea se află în Bucureşti, Braşov, Cluj şi Argeş. Judeţe precum Mehedinţi, Caraş-Severin, Galaţi, Vrancea, Tulcea, Ialomiţa, Călăraşi şi altele nu au nici măcar un club sportiv de automobilism.

Norris Măgeanu spune că federaţia a încercat să organizeze diverse competiţii şi pentru amatori, astfel încât să se reducă numărul curselor ilegale.

Mai mult, FRAS a organizat în ultimii ani multe competiţii de îndemânare dedicate copiilor şi tinerilor sportivi.

„De vreo 8-10 ani, am lansat nişte politici de permitere a juniorilor să facă acest sport de la vârste cât mai mici. Suntem cam cu 2 ani sub vârsta medie europeană pe categorii, pe discipline sportive unde pot începe juniorii. La karting avem la fel la restul ţărilor, în jur de 4 ani, dar în rally-cross sau slalom paralel începem cu doi ani mai devreme“, precizează Norris Măgeanu.

Astfel de politici, adaugă el, sunt menite să atragă cât mai mulţi copii către acest sport şi să mărească baza de selecţie pentru performanţă.

Automobilismul în România este un sport de nişă, iar motivul pentru care România nu are niciun sportiv în Formula 1, 2 sau 3 este şi pentru că piaţa locală investeşte prea puţin în acest sport, aproape incomparabil cu ceea ce se întâmplă în alte ţări din afară.

„Este foarte greu, acolo vorbim de bugete enorme, de milioane de euro, de infrastructură, de locuri unde sunt circuite dedicate, de implicarea autorităţilor şi a mediului privat“, spune Cristian Notaru, secretarul general al FRAS.

Infrastructura de automobilism din România este mult mai slabă faţă de ceea ce există în alte ţări Europene. FRAS nu are în administrare nicio bază sportivă, însă are parteneriate cu câteva circuite din ţară precum circuitul din Târgu Mureş, de la Adâncata şi circuitul Titi Aur.

„Proiecţia pentru următorii patru ani ar fi să facem un circuit administrat de FRAS. Aceasta este marea provocare. Am identificat zona, va fi în Vâlcea. E un proiect de anvergură, e vorba de milioane de euro“, mai spune Cristian Notaru.

El adaugă însă că automobilismul are un avantaj spre deosebire de alte sporturi şi anume faptul că pot fi organizate competiţii şi pe străzile din oraşe. Iar acesta este unul din obietivele federaţiei, să ducă acest sport mai aproape de oameni prin organizarea unor competiţii în oraşe, la care pot participa ca spectatori şi membrii comunităţilor.