Business sportiv. Paşi timizi către dezvoltare. Zece mari bazine de înot, a căror valoare totală se ridică la 370 milioane lei, sunt în construcţie în mai multe oraşe din ţară

♦ Cel mai mare proiect este construcţia bazinului de înot din Cluj-Napoca, un proiect al Primăriei Cluj-Napoca, care ar urma să îi poarte numele lui David Popovici ♦ Investiţia în proiectul ce se va întinde pe o suprafaţă de 11.460 de metri pătraţi se va ridica la 127 milioane lei.

Zece mari bazine  de înot urmează a fi construite în mai multe oraşe din ţară după investiţii totale ce se ridică la 370 milioane lei, potrivit datelor IBC Focus, companie de date pentru sectorul de construcţii. Proiectele vin să contribuie la dezvoltarea infrastructurii sportive din zona înotului, de altfel deficitară pe plan local.

Cel mai mare proiect este construcţia bazinului de înot din Cluj-Napoca, un proiect al Primăriei Cluj-Napoca, care ar urma să îi poarte numele lui David Popovici. Întregul proiect se va întinde pe o suprafaţă de 11.460 de metri pătraţi, iar constructorul este ASA Cons România. Bazinul ar putea găzdui mai multe competiţii de nivel naţional şi mondial, fiind de dimensiuni olimpice. Valoarea proiectului se ridică la 127 milioane lei.

Târgu Secuiesc va adăuga un complex de bazine olimpice, a cărui beneficiar este Primăria Târgu Secuiesc. Complexul se va întinde pe o suprafaţă de 23.463 de metri pătraţi, iar valoarea acestuia se va ridica la 94 milioane lei, iar finanţarea va fi asigurată de Compania Naţională de Investiţii. Complexul va avea şase bazine de diferite dimensiuni, dar va include şi o zonă pentru relaxare, care va avea saune, încăperi pentru mesaj şi kinetoterapie.

Vatra Dornei, Brăila, Caransebeş, Sovata, Piteşti, Reghin, Sângeorz-Băi şi Sebeş sunt celelalte oraşe care vor adăuga câte un bazin de înot.

Aceste proiecte vor contribui la dezvoltarea infrastructurii destinate înotului, un segment neglijat în ultimii ani. România numără doar şapte bazine olimpice de înot, acestea fiind singurele care se înscriu în standardele internaţionale privind competiţiile de înot, mai exact 50 m lungime, 25 m lăţime, adâncime mai mare de 2 m şi 8 culoare. Bucureştiul numără două bazine, cel de la CS Dinamo şi cel descoperit din complexul Lia Manoliu. Otopeni, Cluj, Braşov, Baia Mare şi Târgu-Mureş au fiecare câte un bazin de înot olimpic.

Mai există şi alte bazine de înot de mari dimensiuni în ţară, însă ele nu se pot încadra la a fi olimpice sau nu sunt omologate. Totuşi, nu există o situaţie clară a numărului de bazine de înot care pot fi folosite în scopuri sportive, dar şi de agrement, unele fiind investiţii private.

Spre comparaţie, Ungaria are în jur de 50 de bazine de înot la standardele internaţionale, însă mult mai multe care nu îndeplinesc criteriile de omologare. În acelaşi timp, Ungaria nu doar că şi-a dezvoltat infrastructura sportivă, dar are şi un program dedicat înotului.

Programul Naţional de Înot al Ungariei a fost lansată în 2022 de Asociaţia Maghiară de Înot, cu sprijinul guvernului maghiar.

În cadrul programului, studenţii participă la un total de 108 lecţii de înot, iar obiectivul este să poată înota 100 de metri, fără oprire, la finalul celui de-al treilea an.

Scopul acestui program nu este să dezvolte sportul de performanţă, ci de a se concentra pe creşterea numărului de copii şi tineri care practică acest sport. Însă, un efect al creşterii numărului de copii care practică acest înot va fi implicit şi creşterea numărului de sportivi de performanţă.