Business sportiv. Performanţa în sport, direct proporţională cu dezvoltarea economică. Judeţele cu cei mai mulţi sportivi legitimaţi sunt şi cele mai „bogate“. Bucureşti, Cluj, Timiş, în frunte

♦ Bucureştiul numără 65.000 de sportivi legitimaţi, cei mai mulţi dintre toate judeţele, potrivit datelor INS ♦ În acelaşi timp, Capitala are circa 25% din PIB-ul naţional.

Pentru atingerea performanţei în sport este nevoie, în primul rând, de foarte multă muncă şi determinare, dar nu mereu sunt suficiente pentru a ajunge pe podiumuri. De multe ori, componenta financiară este esenţială pentru parcursul unui sportiv, fără bani, practicarea unui sport este foarte grea spre imposibilă. Acest lucru poate fi observat şi în date.

Judeţele cu cei mai mulţi sportivi legitimaţi sunt şi cele care beneficiază de o dezvoltare economică bună, având cel mai mare PIB din ţară, dar şi printre cele mai bune salarii. Mai concret, Bucureştiul numără 65.000 de sportivi legitimaţi, cei mai mulţi dintre toate judeţele, potrivit datelor INS. În acelaşi timp, Capitala are circa 25% din PIB-ul naţional, ceea ce înseamnă că realizează un sfert din economia ţării. De asemenea, cel mai mare salariu se află în Bucureşti, unde salariul mediu net se apropie de 7.000 lei. Clujul, la mare distanţă de Bucureşti, este al doilea judeţ după numărul de sportivi, având circa 19.000 de sportivi legitimaţi în cadrul federaţiilor sportive. Clujul este al doilea pol economic din ţară, atât ca PIB, cât şi ca salarii.

Timiş, Constanţa şi Braşov sunt urmă­toarele judeţe din topul cu cei mai mulţi sportivi legitimaţi. Cele trei judeţe sunt urmă­toarele în lista zonelor celor mai dezvoltate economic, ceea ce arată depen­denţa evoluţiei unui domeniu, cum este sportul în acest caz, de performanţa economică.

De asemenea, judeţele din top sunt şi cele care beneficiază de cea mai dezvoltată infrastructură sportivă, de altfel o componentă esenţială pentru reuşita în sport.

Infrastructura sportivă locală este slab dezvoltată, cu puţine baze sportive la standarde înalte, iar oraşele mici şi zonele rurale nici nu dispun de astfel de facilităţi sportive. Centrele urbane, unde se investeşte, au o infrastructură sportivă dezvoltată, dar nu în toate cazurile, însă oraşele mici şi comunele sunt neglijate şi stau la mâna autorităţilor locale, care înţeleg sau nu importanţa sportului pentru dezvoltarea copiilor.

În 2024, numărul de sportivi legitimaţi a crescut cu aproape 9% într-un singur an, ajungând la 378.000 de sportivi înregistraţi în cadrul federaţiilor sportive locale, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.

În 1992, federaţiile sportive numă­rau 379.000 de sportivi legiti­maţi, iar anii care au venit au adus o scădere constantă a acestui număr.

 Cel mai mic număr de sportivi legitimaţi a fost înregistrat în 2005, când doar 106.000 de sportivi erau în bazele de date ale federaţiilor sportive din România. De atunci, numărul acestora a crescut, însă a fost sub nivelul din 1992. În 2024 a fost pentru prima dată când numărul acesta a foarte foarte aproape să atingă şi chiar să depăşească nivelul din 1992. Chiar dacă nu s-a întâmplat acest lucru, tendinţa de creştere poate fi observată.

Din numărul total de sportivi legitimaţi, circa 20% dintre aceştia se află în Bucureşti, care are cea mai dezvoltată infrastructură sportivă şi cea mai mare putere economică din ţară. Acest lucru arată că sportul s-a dezvoltat neuniform, dar direct proporţional cu dezvoltarea economică.