Business sportiv. România a obţinut la Paris cel mai bun rezultat la Jocurile Olimpice din ultimele două decenii. Lipsa infrastructurii, elementul comun al sporturilor care au adus României medalii

♦ Canotajul şi gimnastica, sporturile care i-au adus României cele mai multe medalii la toate Jocurile Olimpice,  sunt printre sporturile cu cea mai subdezvoltată infrastructură.

De la prima sa participare, în 1924, la Paris, România a obţinut până astăzi, după încheierea ediţiei din acest an a olimpiadelor care au avut loc tot la Paris, în total, 316 medalii la Jocurile Olimpice de vară şi doar două medalii la ediţiile de iarnă.

Rezultatele obţinute la ediţia Jocurilor Olimpice din acest an sunt cele mai bune din ultimele două decenii. Ultimul rezultat mai bun l-a obţinut România la Atena în 2004, când a numărat 19 medalii, dintre care opt de aur. La ediţiile următoare, România a obţinut între patru şi opt medalii. La ultima ediţie, care a avut loc la Tokio, sportivii români au câştigat doar patru medalii, dintre care doar una de aur, astfel că speranţa de a obţine performanţe cât mai înalte la Jocurile Olimpice a scăzut de la ediţie la ediţie.

Canotajul, înotul, gimnastica şi halterele au fost disciplinele sportive care au adus României cel puţin o medalie în acest an. De altfel, canotajul şi gimnastica sunt sporturile care i-au adus României cele mai multe medalii în toate ediţiile la care a participat la Jocurile Olimpice.

Gimnastica este sportul rege în ceea ce priveşte rezultatele României la toate ediţiile la care a participat la Jocurile Olimpice. România a obţinut 72 de medalii la gimnastică, dintre care 25 de aur, 20 de argint şi 27 de bronz. De asemenea, canotajul a obţinut, de-a lungul timupului, 22 de medalii de aur, 15 de argint şi 9 medalii de bronz.

Cu toate că aceste sporturi sunt cele care aduc României cele mai multe medalii la Jocurile Olimpice, reprezintă şi sporturile în care se investeşte cel mai puţin. Infrastructura sportivă lasă de dorit, iar sportivii sunt nevoiţi, în anumite cazuri, să se antreneze inclusiv în afara ţării, unde au toate condiţiile necesare pentru a se antrena.

Canotorii abia dacă găsesc un lac potrivit pentru a se antrena, în mod tradiţional, locul de pregătire a fost lacul Snagov, însă acolo a crescut numărul localnicilor cu ambarcaţiuni şi a celor care fac agrement, ceea ce pun în pericol antrenamentele sportivilor. Canotorii însă vor avea o nouă bază de canotaj în Pantelimon, a anunţat Federaţia Română de Canotaj la începutul lunii iulie. Noua bază sportivă a fost construită în parteneriat cu CEC Bank.

„Sportul românesc încă suferă la capitolul infrastructură şi de aceea are nevoie de parteneri puternici, care vor să lase ceva în urmă. Atunci când investeşti în infrastructură, cu siguranţă că vei avea marea bucurie că ai contribuit la cucerirea medaliilor sportivilor de care sunt mândri toţi românii. Noi avem un vis care ţine de 40 de ani: o pistă olimpică în România, unde să putem organiza competiţii, chiar şi la nivel de campionat european de juniori. Şi iată că cum, datorită unor oameni care au înţeles necesitatea investirii în infrastructură, suntem pe cale să îi vedem transformându-se în realitate“, a declarat Elisabeta Lipă, Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Sport, la anunţul privind noua bază sportivă.

Federaţia Română de Canotaj primeşte printre cei mai mulţi bani de la bugetul de stat, însă chiar şi aşa, sunt insuficienţi pentru crearea condiţiilor necesare de a performa. Federaţia a primit anul acesta 10 mil. lei de la Agenţia Naţională pentru Sport, bani care sunt folosiţi pentru plata salariilor şi sprijinirea financiară, pe alocuri, a sportivilor.

Federaţiile însă se chinuie să atragă sprijin financiar din partea companiilor, pentru a creşte bugetul şi, implicit, performanţele.

În timp ce canotajul, a căror sportivi se antrenează şi câteva luni în afara ţării, a reuşit să atragă mai mulţi sportivi în ultimii zece ani, gimnastica a pierdut câţiva din numărul de sportivi în ultimul deceniu. Canotajul avea în 2022, ultimul an pentru care există date publice, 928 de sportivi legitimaţi, faţă de 671 în 2012, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. În aceeaşi perioadă, gimnastica a pierdut 32 de sportivi, până la 898.

Lipsa infrastructurii este amintită şi de David Popovici, care a reuşit să obţină o medalie de aur şi una de bronz la Paris.

„N-aş spune (că sunt - n.r.) un miracol. I-am întrecut pe britanici, pe americani, la 200 m, de exemplu, pe australieni, care au condiţii infinit mai bune decât ale noastre. Au bazine să-şi pună şi în cap! Au toată infrastructura de care au nevoie, au absolut orice, centre de pregătire peste centre de pregătire. Eu mă antrenez pe Lia Manoliu, în acelaşi bazin în care am şi învăţat să înot la patru ani. Sunt aşa bronzat cu urmele de ochelari, pentru că înot acolo în aer liber, iar în timpul iernii, că tot vorbeam de condiţii, când e frig afară, noi ne antrenăm într-un balon unde o persoană care nu-i obişnuită intră şi simte că se sufocă. În aceste condiţii ne antrenăm noi, dar cred că se poate. Suntem puţini, într-adevăr, cei care excelăm cu adevărat în România, în sporturi, însă cu condiţiile pe care le avem trebuie să facem ce putem“, a spus David Popovici după obţinerea celor două medalii.

Rezultatele mai bune ale sportivilor la Jocurilor Olimpice se datorează, în cea mai mare parte, implicării şi efortului depus de aceştia, statul fiind tot mai puţin interesat de a investi masiv într-un domeniu precum este sportul. Fără a crea toate condiţiile necesare pentru a face sport de performanţă, cei care reuşesc sunt doar excepţiile de la regulă.