Business sportiv. România, mai activă. Bazele şi cluburile sportive şi-au dublat veniturile în trei ani, dar numărul de angajaţi a rămas la fel

♦ O bună parte din veniturile acestui sector economic este asigurată de cluburile de fotbal, de altfel şi cele mai mari cluburi sportive din ţară. Clasamentul primelor zece cluburi sportive este dominat cluburile de fotbal, care anul trecut au ajuns la afaceri de doar 200 mil. lei.

România este printre ţările europene care stau cel mai prost la capitolul activităţi fizice, cu o populaţie sedentară care practică într-un procent foarte mic constant sporturi. Peste jumătate dintre români nu au practicat niciodată activităţi fizice şi mai puţin de două persoane din zece practică un sport în mod regulat. Cu toate acestea, românii au început să descopere tot mai mult sportul şi acest lucru se traduce şi în creşterea veniturilor bazelor şi cluburilor sportive.

Businessul bazelor şi cluburilor sportive s-a dublat în ultimii trei ani. Anul trecut, veniturile bazelor şi cluburilor sportive au ajuns la 564 milioane de lei, potrivit datelor Registrului Comerţului. Spre comparaţie, în 2020 companiile care activau în acest sector au obţinut venituri de 295 milioane lei.

În acelaşi ritm s-a majorat şi profitul net al acestor companii. Anul trecut, bazele şi cluburile sportive au înregistrat un profit net de 82 milioane lei, fiind la cel mai înalt nivel din ultimii cinci ani, cu 82% mai mare decât cel obţinut în 2020.

Bazele şi cluburile sportive au reuşit să îşi crească afacerile, dar cu un număr similar de angajaţi. În ultimii ani, numărul angajaţilor din aceste companii s-a situat la puţin peste  2.000.

România este pe ultimul loc în clasamentul ţărilor membre ale Uniunii Europene după ponderea angajaţilor din industria sportivă înregistrată în anul 2023, conform datelor Eurostat. Numărul angajaţilor din industria sportivă reprezintă  0,3% din angajaţii la nivelul economiei.

Statele europene  cu cea mai mare pondere de oameni care lucrează în domeniul sportului au fost Suedia, 1,3% din totalul angajaţilor, Danemarca, 1,3%, şi Spania, cu 1,1%. La polul opus se află România, Bulgaria, 0,3% şi Slovacia şi Polonia, fiecare cu 0,4%.

O bună parte din veniturile acestui sector economic este asigurată de cluburile de fotbal, de altfel şi cele mai mari cluburi sportive din ţară. Clasamentul primelor zece cluburi sportive este dominat de cluburile de fotbal, care anul trecut au ajuns la afaceri de doar 200 milioane lei. Printre acestea se numără FCSB, Rapid, Farul Constanţa şi CFR Cluj.

Fotbalul aduce cei mai mulţi bani în sportul local, însă cei mai mari jucători din piaţă abia ajung la venituri de 200 milioane lei pe an. Performanţele din business se reflectă şi în teren. Spre comparaţie, în fotbalul european se discută despre sute de milioane şi miliarde de euro.

Sportul rege reuşeşte să atragă cei mai mulţi bani şi datorită vizibilităţii pe care o are, cea mai mare bază de fani dintre sporturi o are fotbalul.

Totuşi, multe cluburi sportive, cât şi baze, se luptă să supravieţuiască în lipsa finanţărilor, care reprezintă principala problemă, iar numărul sportivilor nu creşte semnificativ de la an la an, nefiind o piaţă dinamică. Dacă bazele şi cluburile sportive din marile oraşe o duc mai bine datorită unei pieţe cu o putere economică mai mare, businessurile sportive din micile oraşe se luptă să supravieţuiască, astfel că nici statul nu are o strategie de promovare a sportului şi de creştere a conştientizării importanţei mişcării pentru sănătate. Cluburile din micile oraşe reuşesc să supravieţuiască datorită sprijinului comunităţii publice sau private, însă în aceste zone afacerile locale sunt pe măsură, cu venituri mici şi disponibilităţi limitate pentru sponsorizarea cluburilor sportive.

Anul trecut, federaţiile sportive din România au numărat 348.000 de sportivi legitimaţi, potrivit datelor colectate de Ziarul Financiar de la Agenţia Naţională pentru Sport. Spre comparaţie, anul anterior sistemul sportiv de performanţă a înregistrat circa 359.000 de sportivi. Numărul sportivilor legitimaţi nu arată însă dimensiunea reală a pieţei sportive locale. Sportivii legitimaţi sunt cei înscrişi în cadrul federaţiilor sportive, însă pe lângă aceştia există un număr mare de persoane care practică sport, chiar şi în cadrul unor cluburi sportive, care nu apar în statisticile oficiale.