Business sportiv. Românii practică sport acasă pentru îmbunătăţirea stării de sănătate. Românii şi polonezii practică cel mai puţin sport din regiune, doar 2% din cetăţeni practică în mod regulat un sport

♦ Circa 62% din români nu au practicat niciodată un sport, iar în regiune, la acest capitol stă mai prost Polonia, cu un procent de 65% din cetăţeni care nu au practicat niciodată un sport.

Românii practică sport acasă, iar principalul motiv este pentru a-şi îmbunătăţi starea de sănătate. Cu toate că românii conştientizează  importanţa sportului asupra sănătăţii, procentul celor care practică sport este unul mult prea mic. În regiune, doar Polonia şi România au un procent de doar 2% din oameni care practică sport, cele mai mici rezultate din ţările din Europa Centrală şi de Est, conform unui raport al Comisiei Europene.

Circa 58% din români practică sport acasă, în timp ce 22% preferă activităţile fizice în aer liber, iar doar 9% aleg un centru de fitness.

Din cei care practică sport, circa 31% o fac pentru îmbunătăţirea stării de sănătate, pe când 26% consideră activităţile fizice o formă de relaxare.

Conform aceleaşi surse, Bulgaria stă mai bine la capitolul mişcare şi activitate fizică, având circa 4% din oameni care practică sport în mod regulat, la fel ca Ungaria.

Un procent îngrijorător este totuşi cel privitor la persoanele care nu au practicat niciodată sport, astfel că 62% din români nu au practicat niciodată sport, doar Polonia putându-se „lăuda“ cu o rată mai mare, de 65%.

La nivel european, raportul Comisiei Europene arată că 38% dintre europeni fac sport cel puţin o dată pe săptămână sau mai mult, în timp ce 17% fac sport mai puţin de o dată pe săptămână. Circa 45% dintre europeni nu au făcut niciodată activităţi fizice.

Promovarea continuă a sportului şi a activităţii fizice rămâne necesară, chiar dacă faţă de rapoartele anterioare are Comisiei Europene se poate observa o îmbunătăţire. Sondajul mai arată că, în timpul pandemiei de COVID-19, jumătate dintre europeni şi-au redus nivelul de activitate sau chiar au oprit de tot activitatea fizică.

Totodată, europenii cu vârsta cuprinsă între 15-24 de ani sunt cei cre practică cel mai mult sport cu o oarecare regularitate (54%). Această proporţie scade odată cu vârsta, de la 42% în rândul persoanelor de 25-39 de ani la 32% în grupul de 40-54 de ani şi 21% în rândul celor de 55 de ani şi peste.

La nivel de mentalitate colectivă, sportul nu este deloc o prioritate. Mai mult, oamenii nici nu conştientizează beneficiile pe care le-ar putea avea sportul în prevenirea bolilor. Statul nici nu desfăşoară campanii de promovare a sportului, cu atât mai puţin programe de educaţie sportivă.

Un lucru care ar putea contribui la conştientizarea importanţei sportului este crearea de modele, mai ales la nivel de masă. Performanţele Simonei Halep au atras foarte mulţi copii către tenis, iar acelaşi lucru s-a întâmplat şi în cazul lui David Popovici. Chiar dacă statul nu contribuie direct la performanţele acestor sportivi, ar putea profita de pe urma lor pentru a crea programe de educaţie în sport.

Mai mult, infrastructura sportivă locală este slab dezvoltată, iar cea existentă este învechită, ceea ce înseamnă costuri foarte mari de întreţinere. Cu un lanţ incorent al finanţărilor, sportul de performanţă şi practicarea sportului de masă nu au cum să se dezvolte în viitor. Spre exemplu, suma alocată de statul român sportului şi activităţilor recreative sunt de doar 600 mil. euro, conform datelor aferente anului 2019 dintr-un raport al Comisiei Europene. în comparaţie cu alte state din regiune, dar şi din restul Europei, România alocă o sumă mult prea mică pentru sport.