Business sportiv. Sportul nu e printre principalele alegeri ale românilor când vine vorba de joburi: România are circa 17.000 de angajaţi în domeniul sportiv, de 20 de ori mai puţini decât Franţa

♦ Numărul de angajaţi din sportul românesc arată dimensiunea încă redusă a pieţei muncii din acest sector în comparaţie cu marile economii europene.

România numără peste 17.000 de angajaţi în sport, fiind aici incluşi sportivi, antrenori instructori şi personalul care lucrează în organizaţii şi activităţi sportive, precum cluburi, săli de fitness sau alte servicii sportive, potrivit datelor Eurostat. România se află pe locul 17 în clasamentul european.

La nivel european, sportul numără aproape 1,8 milioane de angajaţi, iar mai bine de 60% dintre aceştia sunt din Franţa, Germania, Spania şi Italia. Spre comparaţie, Franţa are de aproape 20 de ori mai mulţi angajaţi în domeniul sportiv decât România.

În schimb, România are mai mulţi angajaţi decât Croaţia, Letonia, Estonia, Cipru şi Malta.

Numărul de angajaţi din sportul românesc arată dimensiunea încă redusă a pieţei muncii din acest sector în comparaţie cu marile economii europene. În acelaşi timp, diferenţele dintre state arată şi cât de diferite sunt ecosistemele sportive europene, de la cluburi şi competiţii până la infrastructură, fitness şi servicii conexe.

Piaţa locală de sport este una mică comparativ cu alte state din Europa, iar fotbalul este principalul motor de creştere al acestui sector. O bună parte din veniturile acestui sector economic este asigurată de cluburile de fotbal, de altfel şi cele mai mari cluburi sportive din ţară. Clasamentul cluburilor sportive este dominat de cluburile de fotbal.

Sportul rege reuşeşte să atragă cei mai mulţi bani şi datorită vizibilităţii pe care o are, cea mai mare bază de fani dintre sporturi o are fotbalul.

Totuşi, multe cluburi sportive, cât şi baze, se luptă să supravieţuiască în lipsa finanţărilor, care reprezintă principala problemă, iar numărul sportivilor nu creşte semnificativ de la an la an, nefiind o piaţă dinamică. Dacă bazele şi cluburile sportive din marile oraşe o duc mai bine datorită unei pieţe cu o putere economică mai mare, businessurile sportive din micile oraşe se luptă să supravieţuiască, astfel că nici statul nu are o strategie de promovare a sportului şi de creştere a conştientizării importanţei mişcării pentru sănătate. Cluburile din micile oraşe reuşesc să supravieţuiască datorită sprijinului comunităţii publice sau private, însă în aceste zone afacerile locale sunt pe măsură, cu venituri mici şi disponibilităţi limitate pentru sponsorizarea cluburilor sportive.

Pe plan local, în datele federaţiilor sportive sunt circa 418.000 de sportivi legitimaţi, potrivit datelor din Anuarul Sportului publicat de Agenţia Naţională pentru Sport.

Din numărul total de sportivi legitimaţi, aproape jumătate provin din fotbal, sport care continuă să domine detaşat sportul organizat din România. Federaţia Română de Fotbal numără singură aproape 196.000 de sportivi legitimaţi, adică aproape 47% din totalul naţional.