Business sportiv. Sporturile de iarnă, o rană deschisă a României. Infrastructura e insuficientă pentru marile performanţe, iar loturile care concurează sub steagul României aleg calea străinătăţii pentru antrenamente

♦ Federaţia de Schi-Biatlon: „Tot ce înseamnă loturi naţionale, peste 100 de sportivi la cele cinci discipline pe care le avem noi, se antrenează în acest moment în afara ţării, în Austria, Franţa, Elveţia, Suedia, Norvegia“.

În toată istoria participării la jocurile olimpice, România a obţinut o singură medalie la jocurile olimpice de iarnă în 1968, la disciplina bob. Medalia a fost obţinută de Ion Panţuru şi Nicolae Neagoe. De atunci, România nu a mai urcat pe podium la jocurile olimpice de iarnă.

Una dintre marile probleme ale sporturilor de iarnă ţine de lipsa infrastructurii, un factor aproape decisiv în obţinerea înaltelor performanţe în sport.

România are o singură pârtie de schi olimpică, la Borşa, şi doar câteva centre de sport dedicate disciplinelor de iarnă, precum complexul de sărituri cu schiurile de la Râşnov şi bazele de biatlon şi schi fond de la Cheile Grădiştei, Predeal şi Băile Harghitei.

„Nu este suficient pentru că atâta timp cât avem numai câteva baze sportive în zona Braşovului, aria de selecţie este foarte mică şi, în aceste condiţii, nici sportivii nu au unde să se pregătească, nu au unde să îşi desfăşoare activitatea. Selecţia fiind foarte îngustată pe o zonă clară de selecţie, atunci şi performanţa are de suferit“, spune Puiu Gaspar, secretar general al Federaţiei Române de Schi-Biatlon.

Pe lângă lipsa infrastructurii există o problemă şi în ceea ce priveşte echiparea corespunzătoare a cluburilor sportive.

„Există o lipsă a echipamentelor şi materialelor sportive, în special la cluburile sportive şcolare, care practic trebuie să fie baza unei piramide care să ducă sportivi spre loturile naţionale şi centrele olimpice de juniori şi de tineret.

Dacă baza este şubredă, restul piramidei nu se poate dezvolta“, adaugă el. Lipsa infrastructurii îi determină pe sportivii care joacă sub steagul României la competiţiile internaţionale să ia calea străinătăţii pentru a se putea antrena la standardele internaţionale. „Tot ce înseamnă loturi naţionale, peste 100 de sportivi la cele cinci discipline pe care le avem noi, se antrenează în acest moment în afara ţării, în Austria, Franţa, Elveţia, Suedia, Norvegia, acolo unde autorităţile locale au înţeles că partea de sport poate să dezvolte foarte mult turismul şi câştigă toată lumea din investiţiile pe care le fac în sport“, spune Puiu Gaspar.

Dincolo de problema performanţei, România are o problemă în ceea ce priveşte infrastructura accesibilă oamenilor pentru sporturile de iarnă. În România există 224 de pârtii de schi care au o lungime totală de 203 kilometri. Spre comparaţie, o singură staţiune din Franţa sau Austria are acelaşi număr de kilometri de pârtii de schi cât are toată România.

Sinaia este staţiunea care are cel mai mare număr de kilometri de pârtii de schi, cu circa 26 de kilometri, unde cel mai mare administrator este Transport Urban Sinaia, din cadrul Primăriei Sinaia. Staţiunea din Prahova este urmată de Poiana Braşov, care are 15 kilometri de pârtii de schi, mare parte dintre aceştia fiind administraţi într-o colaborare dintre Primăria Braşovului şi Ana Teleferic, compania din grupul Ana Hotels care se ocupă de instalaţiile de teleferic, controlat de George Copos.

Una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă administratorii pârtiilor de schi este vremea, care din cauza schimbărilor climatice afectează considerabil starea pârtiilor în sezonul de iarnă. Puiu Gaspar este de părere că există soluţii pentru a practica sporturile de iarnă în pofida unei vremi tot mai calde în lunile din sezonul rece.

„Suntem în 2024, dacă se vrea, există foarte multe soluţii pentru că  există tunuri de zăpadă care funcţionează la 0 grade sau la 1-2 grade. Dacă se vrea, zona de infrastructură sportivă ar putea să se dezvolte, dar este vorba şi de ce vor autorităţile locale din zonele cu infrastructură muntoasă“, adaugă el.

Cu o dezvoltare a infrastructurii sportive pentru discipline de iarnă, nu doar comunitatea sportivă ar avea de câştigat, dar şi comunităţile locale. Puiu Gaspar este de părere că dezvotlarea infrastructurii dedicate sporturilor de iarnă ar putea ajuta şi la dezvoltarea turismului în zonă.

În 2027, România va fi iar gazda Festivalului Olimpic al Tineretului European, competiţie care a mai fost organizată în România în 2013. FOTE va avea loc la Braşov. În vara acestui an, Mihai Covaliu, preşedintele Comitetului Olimpic Sportiv Român, spunea că 80% din infrastructura necesară organizării evenimentului există. Infrastructura ar urma să se dezvolte pentru găzduirea acestui eveniment, investiţii care vor fi susţine de la bugetul de stat.

---

 

► De când România participă la jocurile olimpice de iarnă, sportivii români au reuşit să obţină o singură medalie, de bronz, la bob în 1968. Medalia a fost obţinută de Ion Panţuru şi Nicolae Neagoe.

► România are un total de 224 de pârtii de schi care au o lungime totală de 203 kilometri. Dintre acestea, una singură este pârtie de schi olimpică, care se află la Borşa.

---