Business sportiv. Yachtingul, un sport cu o istorie de peste 100 de ani în România, începe timid să atragă mai mulţi sportivi, adulţi şi copii, însă ar putea aduce o medalie la olimpice. „Performanţa în yachting nu este mai scumpă decât în alte sporturi, de exemplu tenisul”

♦ Ebru Bolat s-a clasat pe locul 23 la Jocurile Olimpice de la Paris 2024, în prezent, fiind pe locul 9 după Campionatele Mondiale de ILCA 6 din China ♦ Sportiva se pregăteşte pentru Jocurile Olimpice din 2028, unde are şanse să obţină o medalie.

Yachtingul are în România o istorie de peste 100 de ani, însă sportul nu a reuşit să câştige la fel de mult în popularitate ca alte sporturi, poate cu o prezenţă pe plan local mai scurtă. Totuşi, în ultimii ani, există o evoluţie pozitivă, însă timidă, privind creşterea sportivilor care aleg yachtingul, atât copii, cât şi adulţi.

„Evoluţia yachtingului este destul de timidă, din păcate, părinţii şi copiii fiind atraşi mai uşor de sporturile deja populare sau mai popularizate de televiziuni. Cu toate acestea, cu eforturile cluburilor numărul de sportivi a crescut constant, acum având la startul competiţiilor naţionale peste 85 de sportivi, la clasele dinghy (n.red. - barcă mică cu vele), cele pentru copii şi olimpice”, spune pentru ZF Radu Niculăiţă, preşedintele Federaţiei Române de Yachting.

Totuşi, în cazul ambarcaţiunilor mari există o evoluţie mai bună, pentru că sportivii au fost selectaţi dintre cei care au mai practicat acest sport sau care au urmat cursurile pentru obţinerea permisului de skipper. Astfel, la această categorie, există peste 1.000 de sportivi legitimaţi.

Cu toate că nu este un sport foarte popular în România, există deja câteva rezultate la nivel internaţional obţinute de sportivii români. Spre exemplu, Ebru Bolat s-a clasat pe locul 23 la Jocurile Olimpice de la Paris 2024, în prezent, fiind pe locul 9 după Campionatele Mondiale de ILCA 6 din China. Sportiva se pregăteşte pentru Jocurile Olimpice din 2028, unde are şanse să obţină o medalie.

Există mai multe cluburi în România, însă nu toate au secţii dedicate pentru copii şi clase olimpice. Dintre acestea, patru se află în Bucureşti, anume Sportul Studenţesc, CSM Bucureşti, F.A.P.T şi Sailing Academy, încă cinci în Constanţa, Nautic Yachting Club, ACS Constanta Sailing, Wind Hunters, Clubul Sportiv Universitar Simona Halep şi Clubul Nautic Român, şi încă unul în Cluj, Tarniţa Yachting Club. La categoria ambarcaţiunilor mari, există mai multe cluburi în ţară.

Yachtingul, spune Radu Niculăiţă, poate fi practicat de la vârste mici, între 5 şi 7 ani, la clasa optimist, unde pot participa copii de până la 14 ani. Ulterior, ei trec la clasele cu vele mai mari ILCA 6 sau la clasele cu echipaj de 2 persoane, 420 sau 470.

Yachtingul modelează tineri mai autonomi, mai responsabili şi mai încrezători. Ei dobândesc o relaţie sănătoasă cu natura, înţeleg importanţa pregătirii şi respectului pentru reguli şi descoperă bucuria competiţiei fair-play.

 

„Yachtingul e un sport în aer liber, aşadar cui nu îi place soarele sau să simtă vântul în obraji? Adolescenţilor le mai plac şi condiţiile mai provocatoare cu valuri şi cu vânt mai intens. Performanţa necesită mai mult decât atât, are nevoie de ambiţie, de a transforma simpla plăcere a mişcării în pasiune pentru efortul fizic intens”, precizează preşedintele federaţiei.

Clasele dedicate copiilor au mai multe competiţii la nivel local, în Constanţa şi Bu­cureşti. Spre exemplu, în toamna acestui an, va avea loc Campionatul Naţional de Dinghy. Există însă şi competiţii dedicate clasei olimpice ILCA sau ambarcaţiunilor mari. Recent, au avut loc două competiţii im­portante la nivel naţional, mai exact Româ­nia Cup Final Regatta 2025, unde au participat peste 50 de ambarcaţiuni, cât şi Cam­pionatul Naţional Dinghy, care a adus la start 85 de sportivi cu vârste cuprinse între 8 şi 66 de ani.

Radu Niculăiţă spune că primul pas pe care ar trebui să îi facă un sportiv pentru practicarea yachtingului este, în primul rând, legitimarea la unul din cluburile din ţară, acolo unde va găsi ambarcaţiuni pentru iniţiere şi apoi pentru performanţă. Ulterior, sportivul va avea nevoie de un minim echipament de protecţie la soare sau un costum de neopren pentru vremea mai rece.

„Probabil că timiditatea aducerii copiilor către acest sport se datorează şi percepţiei eronate că e un sport pentru cei foarte bogaţi. Pentru sportul care nu are pretenţii de performanţă, un club dotat cu ambarcaţiuni şi pasiunea sportivului sunt cvasisuficiente. Performanţa în yachting nu este mai scumpă decât în alte sporturi, de exemplu tenisul. Când vorbim de înaltă performanţă în yachting vorbim de ambarcaţiuni şi vele mai performante, de antrenamente zilnice pe apă, de monitorizare medicală ca în orice al sport”, explică Radu Niculăiţă.

El este de părere că adolescenţii şi copiii care practică yachting învaţă mai mult mai mult decât manevrarea unei ambarcaţiuni, şi îi ajută să descopere spiritul de echipă şi deprind lecţii de responsabilitate, prin luarea deciziilor singuri pe barcă, acolo unde se află singuri în competiţie.

„Adolescenţii trăiesc aici primele confruntări cu presiunea rezultatelor şi învaţă să îşi canalizeze energia în strategie, tactică şi muncă susţinută. Este momentul în care yachtingul transformă pasiunea în performanţă“.

„Yachtingul modelează tineri mai autonomi, mai responsabili şi mai încrezători. Ei dobândesc o relaţie sănătoasă cu natura, înţeleg importanţa pregătirii şi respectului pentru reguli şi descoperă bucuria competiţiei fair-play”, mai spune el.

Federaţia are în plan să crească numărul sportivilor, precizează Radu Niculăiţă, însă pentru a face asta este nevoie de a înlătura percepţia oamenilor că este un sport dedicat doar anumitor categorii de persoane. Pentru asta, federaţia îşi doreşte ca fiecare competiţie majoră să aibă un soi de “porţi deschise”, unde cei mici să poată încerca un simulator de dinghy.

„Cu cât vom avea mai multi copii pe apă cu atât vom avea mai multe şanse să găsim campionii olimpici mai devreme”, adaugă el.

De asemenea, federaţia îşi doreşte ca marile cluburi sportive din ţară să devină interesate de acest sport, lucru care ar contribui la creşterea yachtingului pe plan local.

Yachtingul are o istorie de peste 100 de ani în România, primul club fiind înfiinţat în 1921, Yacht Club Regal Român. În 1938, apare ramura de yachting în cadrul Federaţiei Române de Sporturi Nautice.

În perioada din regimul comunist, yachtingul a avut o dezvoltare bună, existând participări ale sportivilor români la diferite competiţii internaţionale. Ulterior, regimul a oprit dezvoltarea acestui sport, care a reuşit să îşi reia activitatea liberă în 1990, când a fost reînfiinţată federaţia.