Bianca Cuciumita a descoperit handbalul la vârsta de 7 ani, deşi iniţial şi-a dorit să facă gimnastică, handbalul a devenit în scurt timp pasiunea sa.

Munţii noştri aur poartă - spune vorba cântecului, însă munţii au devenit o destinaţie tot mai atractivă pentru oameni, care nu pleacă în căutare de aur, ci de relaxare şi mişcare în natură.

Nicolae şi Viorica Lavu, doi soţi din Cisnădie, au pornit la începutul anilor ‘90 un mic business de producţie a textilelor în oraşul din judeţul Sibiu. Impart, firma celor doi soţi, realizează şnururi din poliester, poliamidă, bumbac, lână sau iută.

Edward Cîmpeanu practică fotbalul de un an, timp în care a reuşit să obţină mai multe premii la competiţiile unde a jucat împreună cu echipa din care face parte. Unul dintre obiectivele sale este să ajungă în viitor portar al echipei naţionale de fotbal.

Fenomenul tricourilor galbene a reuşit să creeze o efervescenţă fără precedent în jurul echipei naţionale de fotbal, însă unul din motoarele acestui fenomen a fost chiar marketingul făcut de echipa Federaţiei Române de Fotbal, dar şi a partenerilor echipei naţionale. Unul dintre oamenii care au stat în spatele întregii strategii de marketing care a contribuit la crearea acestui fenomen este Iulia Cuciurean, head of marketing al Federaţiei Române de Fotbal, cu o experienţă de 18 ani în marketing communications.

Superbet Chess Classic România, a două etapă a turneului internaţional Grand Chess Tour, s-a încheiat cu victoria lui Fabiano Caruana, locul 2 mondial. Jucătorul de şah american câştigă pentru a doua oară etapa de la Bucureşti a turneului mondial de şah, obţinând trofeul etapei locale şi premiul în valoare de 68.750 de dolari.

La circa 4 ani, Matias Soltuz a fost înscris la un club de fotbal de către tatăl său după ce a observat că îl tot atrăgea acest sport. Este înscris la clubul de fotbal Asterra Bucureşti şi visează să joace la cele mai mari turnee din lume.

Pentru prima dată în istoria fotbalului românesc, echipa naţională a reuşit să umple stadioanele din Germania, dar şi străzile din jurul arenelor, cât şi din ţară. O mare galbenă a putut fi observată la fiecare meci jucat de naţionala României în Germania. Fenomenul tricoului galben a creat sentimentul de unitate şi de apartanenţă, astfel că diaspora şi suporterii din România s-au unit în acelaşi loc şi au reafirmat faptul că sunt români, iar catalizatorul a fost chiar echipa naţională.

Multe companii s-au urcat pe valul creat de fenomenul tricourilor galbene, unde s-a creat o unitate a fanilor români pentru susţinerea echipei naţionale de fotbal. Niciun alt eveniment sportiv din România nu s-a bucurat de un sprijin al fanilor asemănător cu ceea ce s-a întâmplat la ediţia din acest an a Campionatului European de Fotbal, unde România a ajuns în optimi. Stadioanele pline de tricouri galbene, la fel şi străzile din Germania şi România, însă care a fost impactul resimţit de sponsori în urma unei astfel de vizibilităţi?

Golul dat de Răzvan Marin Slovaciei din penalty-ul obţinut de către Ianis Hagi a calificat România în optimile Campionatului European de Fotbal, un moment istoric pentru echipa naţională, pentru România şi pentru fanii fotbalului. Ultima dată când România a reuşit să ajungă atât de departe în campionatul european a fost în anul 2000, iar timp de 24 de ani, echipa naţională nu a mai reuşit să treacă de faza grupelor.

Performanţele echipei naţionale de la Campionatul European de Fotbal ar putea duce la o creştere a investiţiilor în infrastructura sportivă locală. Performanţa sportivă locală este direct conectată cu infrastructura sportivă. România, deficitară la capitolul infrastructură sportivă, are printre cele mai puţine performanţe în fotbal, în special, şi în sport, în general, din Europa, iar unul dintre motive ţine de subdezvoltarea infrastructurii sportive locale.