Răspândirea extinsă la nivel global a noului coronavirus SARS-CoV-2 a determinat statele să impună măsuri restrictive ce afectează libera circulaţie a persoanelor şi activitatea curentă a operatorilor economici. Având în vedere evoluţia situaţiei epidemiologice în România, Decretul prezidenţial nr. 195/16.03.2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României a fost adoptat şi a intrat în vigoare în România la data de 16 martie 2020, pentru o perioadă de 30 de zile, cu recenta prelungire pentru o periodă similară.
Măsurile restrictive prevăzute în decret, precum şi în Ordonanţele Militare adoptate ulterior de autorităţile române, care au instituit restricţii asupra liberei circulaţii a persoanelor şi/sau produselor, limitarea anumitor activităţi economice, măsuri de carantină, măsuri de autoizolare, închiderea anumitor oraşe, precum şi o serie de măsuri de protejare a angajatorilor şi angajaţilor sau măsuri fiscale, deja afectează dezvoltarea proiectelor din sectorul construcţiilor.
Societăţile de construcţii deja se confruntă cu efecte precum costuri mai mari şi fluctuaţii ale preţurilor, penurie de materiale, sincope la nivelul lanţului logistic, anulări de comenzi şi întârzieri importante în livrarea materialelor şi echipamentelor, lipsa forţei de muncă, etc.
În aceste circumstanţe, în mod inevitabil vor exista solicitări de prelungire a duratei de execuţie şi de plată a costurilor suplimentare.
Pentru a stabili modalitatea în care efectele negative ale pandemiei COVID-19 vor afecta termenele de execuţie şi costurile proiectelor din sectorul construcţiilor, analiza clauzelor contractelor relevante ar putea fi o soluţie. Deşi marea majoritate a actorilor de pe piaţă tinde să considere clauzele de forţă majoră drept un panaceu, pretenţiile de tipul celor de mai sus nu se limitează la acest remediu specific.
Contractele care vizează implementarea unor proiecte în sectorul construcţiilor pot da naştere unor drepturi suplimentare şi/sau alternative pe baza prevederilor “clasice“ referitoare la extinderea duratei de execuţie şi perturbarea activităţii, a prevederilor privind modificarea legilor sau a celor privind emiterea unor instrucţiuni de modificare, etc.
În primul rând, trebuie menţionat că pandemia COVID-19, precum şi măsurile coercitive impuse de autorităţile statului în contextul stării de urgenţă deja declarată, vor cauza dificultăţi în îndeplinirea obligaţiilor contractuale sau chiar imposibilitatea îndeplinirii obligaţiilor respective. Aceste circumstanţe ar putea fi considerate drept motive obiective pentru suspendarea obligaţiilor, exonerarea de răspundere în situaţia neîndeplinirii obligaţiilor, renegocierea şi ajustarea contractului în scopul asigurării echilibrului contractual sau chiar pentru rezilierea contractului.
Conform diferitelor ediţii ale contractelor standard FIDIC, antreprenorii pot beneficia de prelungirea duratei de execuţie în anumite circumstanţe cauzate de pandemia COVID-19: în cazul în care aceştia se confruntă cu perturbări ale activităţii generate de dificultăţi neprevăzute în asigurarea personalului sau bunurilor necesare din cauza situaţiei epidemice sau a acţiunilor adoptate de Guvern (Cartea Roşie şi Cartea Galbenă din 1999 şi 2017) sau în cazul în care antreprenorii au respectat cu diligenţă procedurile stabilite de autorităţile publice relevante legal constituite (Cartea Roşie, 1999). De exemplu, impunerea de către autorităţi a unor măsuri suplimentare pe şantiere în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă sau plasarea obligatorie a anumitor lucrători în carantină ar putea fi invocate de antreprenori, în perioada următoare, în susţinerea pretenţiilor acestora. De asemenea, dacă intervine un eveniment excepţional (Cărţile FIDIC Roşie, Galbenă şi Argintie, 2017), noţiune care înlocuieşte practic clauza de forţă majoră din ediţiile FIDIC precedente, antreprenorii pot fi îndreptăţiţi la prelungirea duratei de execuţie şi/sau recuperarea costurilor generate ca efect al unor astfel de evenimente excepţionale.
În plus, există argumente pentru invocarea prevederilor privind necesitatea efectuării de ajustări din cauza unor modificări legislative, antreprenorul prevalându-se astfel de argumentul modificării legislaţiei, având în vedere actele legislative prin care au fost instituite diferite restricţii privind libera circulaţie a persoanelor şi au fost limitate activităţile economice.
Este recomandat să se trimită beneficiarilor notificări în acest sens pentru a dispune de o altă modalitate de a revendica plata costurilor suplimentare şi prelungirea duratei de execuţie, în cazul în care argumentaţia bazată pe existenţa unui eveniment de forţă majoră nu pare a fi temeinic fundamentată. Această abordare acoperă orice posibile conflicte privind interpretarea consecinţelor evenimentului de forţă majoră şi calificarea epidemiei/pandemiei ca eveniment care îndreptăţeşte doar la prelungirea duratei de execuţie sau atât la prelungirea duratei, cât şi la plata costurilor suplimentare.
Nu în ultimul rând, întrucât obiectivul principal îl reprezintă salvgardarea relaţiei contractuale dintre părţi şi continuarea implementării proiectelor de construcţii, teoria impreviziunii poate fi, de asemenea, invocată şi se poate încerca renegocierea contractelor şi alocarea riscurilor între părţi. În general, o parte poate invoca impreviziunea dacă, din cauza unor evenimente neprevăzute, îndeplinirea obligaţiilor părţii respective devine excesiv de oneroasă. Principalul dezavantaj în această abordare îl reprezintă faptul că adaptarea contractului este atributul exclusiv al instanţelor judecătoreşti, iar activitatea lor este în prezent suspendată.
Pandemia COVID-19 are, în mod cert, efecte negative asupra antreprenorilor, care suportă majoritatea riscurilor aferente contractelor de antrepriză. Adevăratul test pentru antreprenori rezidă în capacitatea lor de a-şi fundamenta pretenţiile într-un termen scurt şi de a demonstra că pandemia COVID-19 este cauza reală a întârzierii lucrărilor, întreruperii activităţii sau a costurilor suplimentare.
Material realizat de Răzvan Vlad, Partener, practica de Achiziţii Publice şi PPP şi Vlad Anghel, Asociat, practica de Achiziţii Publice şi PPP, în cadrul casei de avocatură NNDKP
