În timpul pandemiei de coronavirus, interzicerea călătoriilor neesenţiale şi faptul că unele ţări au intrat în carantină totală au conturat tot mai clar imaginea planetei dacă oamenii ar fi absenţi o perioadă lungă de timp, scrie BBC.
Imaginile din satelit publicate de NASA şi de Agenţia Spaţială Europeană au detectat o reducere a emisiilor de dioxid de azot (create în urma arderii combustibililor fosili) din februarie până în ianuarie în China, fapt datorat încetinirii economice din timpul perioadei de carantină.
Datele raportate de Centrul pentru Cercetare asupra Energiei şi Aerului Curat (CREA) arată că emisiile de dioxid de carbon s-au redus în aceeaşi perioadă cu 25% în Republica Populară Chineză.
În timpul carantinei din Italia, o serie de date înregistrate prin intermediul sateliţilor arată o scădere în emisiile de dioxid de azot în Lombardia, zona de nord a ţării. Până şi apele din Veneţia par să fie mai curate datorită reducerii drastice a traficului generat de turişti.
În India, una dintre cele mai polate ţări din lume, procentul dioxidului de azot a ajuns în martie la cel mai mic nivel înregistrat vreodată în timpul primăverii, conform CREA.
Bineînţeles, o criză sanitară globală nu reprezintă răspunsul la emisiile gazelor cu efect de seră, însă fenomenul ne poate oferi şansa de a reflecta asupra efectelor pe care activităţile umane le exercită asupra planetei – incluzând aici felul în care călătorim.
Un studiu publicat în 2017 de cercetătorii din cadrul Centrului Universitar de Studii asupra Sustenabilităţii din Suedia în parteneriat cu Universitatea Columbiei Britanice arată că există trei opţiuni pentru a reduce rapid emisiile gazelor cu efect de seră: reducerea traficului aerian şi terestru şi reducerea consumului de carne.
În 2018, un studiu publicat în revista Nature Climate Change arăta că emisiile pe care le generează industria turismului reprezintă 8% din totalul la nivel global.
În aceste condiţii, rămânem cu întrebarea: ar trebui să călătorim din nou când ni se va oferi ocazia?
Pentru a îndeplini cerinţele Acordului climatic de la Paris de limitare a încălzirii globale cu 1,5 grade celsius deasupra nivelurile pre-industriale până în 2030, trebuie să schimbăm radical felul în care călătorim. Chiar dacă industria transportului va lua măsurile necesare, avem nevoie să ne schimbăm modul în care călătorim şi la nivel individual.
De vreme ce coronavirusul ne-a forţat să ne trăim vieţile într-un ritm mult mai încet decât cel normal, putem să luăm în calcul o abordare similară când ne decidem să călătorim. Există o conexiune puternică generată de locurile pe care le vizităm atunci când le înţelegem cultura, oamenii şi istoria, ceea ce nu poate fi atins prin itinerarii superficiale. În aceeaşi idee, am putea să avem o singură vacanţă lungă în timpul unui an în loc de cinci sau şase mai mici, reducând drastic amprenta de carbon.
„Numărul mare de călătorii este doar o altă formă a consumului în exces. Ar fi ideal ca numărul de turişti să scadă pentru a creşte astfel calitatea”, a declarat Shannon Stowell, CEO în cadrul Adventure Travel Trade Association.
„Criza actuală ne-ar putea oferi oportunitatea ne a alege o nouă mentalitate în ceea ce priveşte turismul. Călătoritul este un privilegiu, nu un drept.”
