Businessul de lângă tine. Cum creştem împreună? O masă la Vama Veche, un lanţ întreg de afaceri. Cum reuşeşte o pensiune să pună în farfurie produse de la antreprenori locali şi să transforme colaborarea într-un model de creştere?

♦ Fiecare mică afacere este o verigă într-un lanţ local în care banii, produsele şi, poate cel mai important, încrederea circulă de la un business la altul. Sunt precum nişte rotiţe într-un întreg sistem, care nu poate funcţiona fără una dintre ele.

În Vama Veche, la Sarmuzac, punctul gastronomic de la pensiunea The Old Border, dacă într-o zi nu este peşte proaspăt la pescăria de unde se aprovizionează din Mangalia, nu apare nici în farfuria turiştilor din punctul gastronomic deschis în incinta pensiunii. Nu pentru că ar lipsi alternativele, ci pentru că Mariana şi Grig Adamov au ales să construiască un business care depinde, în mare parte, de businessurile din jurul său. Pâinea vine de la brutăria Kosovari din Mangalia, carnea de la o măcelărie din oraş, peştele de la o pescărie locală, fructele şi legumele de la câteva sere din Limanu, iar vinul de la Crama Rasova, din judeţul Constanţa.

„De ce să cumpăr pâinea de la un supermarket, când am o pâine proaspătă şi făcută de un brutar local la 12 kilometri de noi?“, se întreabă Mariana Adamov. De altfel, o întrebare similară poate fi aplicată pentru fiecare dintre produsele pe care le cumpără local, de ce să cumpere produse de import, dacă ele pot fi găsite în proximitate şi pot oferi o calitate poate chiar mai bună? Bonus: susţin şi micile afaceri locale.

Acesta este şi crezul celor doi antreprenori, dacă creşte toată lumea în jurul lor, inevitabil vor creşte şi ei.

De altfel, o masă servită la Sarmuzac nu este niciodată doar despre punctul gastronomic de acolo. În spatele lui se află un pescar sau un comerciant de peşte, un brutar, un măcelar, un producător de legume, un viticultor şi, mai departe, oamenii care lucrează în aceste afaceri. Fiecare este o verigă într-un lanţ local în care banii, produsele şi, poate cel mai important, încrederea circulă de la un business la altul. Sunt precum nişte rotiţe într-un întreg sistem, care nu poate funcţiona fără una dintre ele.

Aceasta este, de fapt, povestea pe care Mariana Adamov spune că vrea să o ducă mai departe prin punctul gastronomic deschis între timp la The Old Border. Nu doar să gătească mâncare în casă, ci să pună în valoare locul în care se află şi oamenii care construiesc economia din jurul lui.

„Ideea este să promovezi afaceri locale şi să te susţii prin produsul pe care îl are vecinul. Să existe o cooperare între toate businessurile şi cumva să se susţină reciproc“, spune Mariana Adamov, coproprietara The Old Border.

Pornit ca un business de familie

The Old Border a pornit din dorinţa soţilor Adamov de a transforma serile petrecute în Vama Veche într-un mic business de familie. Cei doi au fost turişti fideli ai staţiunii timp de mai mulţi ani, însă la un moment dat a apărut ideea de a avea propriul loc în satul de la malul mării unde îşi petreceau adesea vacanţele.

The Old Border a pornit în urma unei investiţii de 150.000 de euro, pensiunea fiind ridicată de la zero tocmai pentru a reda o parte din specificul Dobrogei, menită să fie un loc de relaxare şi odihnă mai curând decât o destinaţie pentru turiştii sosiţi în Vama Veche pentru petreceri şi viaţa de noapte.

Tocmai pentru a păstra acest specific al locului, antreprenorii au lucrat cu Alexandru Ofrim, un arhitect român care şi-a pornit propriul studio de arhitectură, Ateliero, chiar cu proiectul The Old Border.

„Ne-am întâlnit la un eveniment şi ei aveau nevoie de designul pentru pensiune, iar noi am fost foarte entuziasmaţi că aveam un prim proiect şi aveam ocazia să facem un design fain. Au simţit probabil şi ei această energie. Astfel de parteneriate încep prin transferul de încredere, dar trebuie să există şi un entuziasm de a demara acel proiect“, spune Alexandru Ofrim.

Biroul de arhitectură are în prezent circa 30% din proiecte venite din partea businessurilor mici, însă la începuturile sale acest procent era mult mai mare. Un singur transfer de încredere i-a oferit ocazia lui Alexandru Ofrim să pornească pe drumul antreprenoriatului, iar astăzi businessul nu doar că a crescut, dar a început să aibă proiecte tot mai mari.

The Old Border a pornit şi el ca un proiect în care antreprenorii şi-au pus toată încrederea. Mariana Adamov avea deja experienţă în turism, absolvind o facultate de profil din cadrul ASE şi lucrând mai mulţi ani în companii mai mici sau multinaţionale din acest domeniu. Proiectul a fost gândit de la început ca o afacere de familie. Vara, familia Adamov se mută la Vama Veche şi se ocupă de business, ei fiind cei care au grijă de tot, de la rezervări şi relaţia cu turiştii până la funcţionarea de zi cu zi a hotelului.

Între timp, soţii Adamov au deschis şi un punct gastronomic local, unde totul se găteşte în casă, iar materia primă este luată din zonă. Nu există însă un me­niu lung, cu zeci de preparate dispo­nibile în fiecare zi. De obicei, meniul este anunţat cu o zi înainte, iar cei care vor să mănânce fac rezervare, tocmai pentru a-i ajuta pe antreprenori să ştie câte persoane vor veni la masă. Mâncarea gătită e pregătită şi în funcţie de ceea ce găsesc cei doi proaspăt.

„Ca punct gastronomic, nu avem o varietate mare în meniu. Avem un meniu standard pe care îl anunţăm cu o zi înainte. Ideea este că nu mergem pe cantitate, pe volum, ci mai mult pe calitate şi prospeţime“, explică Mariana Adamov.

Un sistem care funcţionează doar împreună

Pentru punctul gastronomic, prospeţimea este elementul central şi tocmai acesta e pilonul cel mai important care atrage turiştii. Pâinea este cumpărată de la brutăria Kosovari, care are o locaţie în Mangalia, peştele este luat de la o pescărie din oraş, carnea, de la o măcelărie, iar cu legume şi fructe se aprovizionează de la sere din Limanu. Vinul vine de la Crama Rasova, producător de vin din judeţul Constanţa.

Lanţul unei mese servite la punctul gastronomic din Vama Veche începe şi se termină în judeţul Constanţa.

În alegerea furnizorilor a contat, desigur, şi distanţa şi provenienţa pro­duselor, însă a cântărit mult şi în­crederea pe care aceştia le-au oferit-o celor doi antreprenori din turism.

„Pe lângă faptul că trebuie să ai un preţ bun, contează şi relaţia umană, mai presus de produsul în sine“, spune ea.

Un furnizor cunoscut înseamnă că soţii Adamov ştiu cu cine lucrează, pot vorbit direct cu el pentru a afla poate ce produse sunt disponibile. Până la urmă, această relaţie de încredere construită în timp se vede apoi şi în preparatul servit apoi turistului.

Spre exemplu, dacă pescăria din Mangalia nu are într-o zi peşte proaspăt, antreprenorii nu încearcă să înlocuiască produsul cu unul adus de la sute de kilometri distanţă.

„Dacă nu am peşte, ştiu că doamna de la pescărie zice «Nu am peşte proaspăt», atunci zic OK, nu am nici eu“, explică Mariana Adamov.

Iar această încredere trebuie construită şi mai departe. Clienţilor punctului gastronomic li se spune de unde vine pâinea, de unde sunt micii sau de unde este peştele. Turiştii află că pâinea este cumpărată de la o brutărie din Mangalia, nu de la un mare lanţ de retail.

„Noi şi spunem povestea din spatele produselor pe care le pregătim“, explică Mariana Adamov.

Astfel, turiştii reuşesc să desco­pere o altă afacere locală, care devine la rândul ei parte din experienţa oferită de punctul gastronomic.

Sokolaj Alban, proprietarul Kosovari, care are şase brutării în judeţul Constanţa, dintre care două se află în Mangalia, spune că parteneriatele între micile businessuri sunt importante pentru ambele părţi. Brutăria are încheiate parteneriate cu mai multe localuri de pe litoral cărora le livrează pâine, în principal.

„E important pentru noi ca un restaurant, de exemplu, să cumpere de la noi, pentru că ei iau 50-100 de pâini, faţă de un om care ia 1-2 pâini. Ne ajută şi e important ca el să fie mulţumit. Toate aceste colaborări funcţionează pe încredere şi apoi ele sunt întreţinute de produse de calitate“, spune Sokolaj Alban.

Creşte vecinul, cresc şi eu

Pensiunea The Old Border, care are 16 camere, este complet întreţinută de către soţii Adamov, însă de fiecare dată când au nevoie de un electrician, un grădinar sau un tehnician apelează la micile afaceri de profil din Mangalia.

Chiar dacă businessul din Vama Veche nu are angajaţi, el susţine activitatea unor alte firme din din zonă, în special din Mangalia, care e cel mai apropiat oraş, pentru că doar aşa poate creşte zona şi, implicit, şi The Old Border.

Însă acelaşi principiu îl aplică şi în modul în care fac ei turism. În Vama Veche, unde există numeroase restaurante, baruri, cluburi şi alte afaceri care se adresează turiştilor, Mariana Adamov nu priveşte automat businessurile din jur ca pe nişte concurenţi.

„Dacă cresc ei, creştem şi noi şi zona se dezvoltă“, precizează Mariana Adamov.

Dacă un turist caută un preparat pe care The Old Border nu îl are, este îndrumat către un alt restaurant. Dacă cineva vrea să meargă la un concert sau să se distreze, proprietarii hotelului îi recomandă locurile potrivite de pe plajă. The Old Border are chiar un ghid pentru Vama Veche, pregătit pentru turişti, în care sunt incluse recomandări de restaurante şi activităţi din zonă. Şi totul pleacă de la o logică simplă, turiştii nu pot mânca, bea sau să se distreze în acelaşi loc pe durata întregii vacanţe. Iar dacă ei vor avea o vacanţă plăcută, şansele să se întoarcă sunt foarte mari.

„Nu poţi să mănânci într-un singur loc, că până la urmă te plictiseşti“, spune Mariana.

O rotiţă într-un întreg sistem

The Old Border nu înseamnă doar o pensiune şi un punct gastronomic, ci este o rotiţă într-un întreg sistem format din alte mici businessuri şi nu doar.

Este nevoie de brutărie pentru pâine, de pescărie pentru peşte, de măcelărie pentru carne, de producători locali pentru legume şi fructe, de cramă pentru vin. Este nevoie de oameni care repară, montează, construiesc sau întreţin.

Banii cheltuiţi de turişti la The Old Border nu rămân acolo, ei întreţin un întreg lanţ, iar asta se aplică tuturor businessurilor locale şi nu doar. O parte din bani ajung mai departe la furnizori. Furnizorii îşi plătesc oamenii şi, la rândul lor, cumpără alte produse şi servicii. O afacere mică devine astfel o rotiţă într-un mecanism mai mare.

De altfel, acesta e şi principiul pe care ar trebui să se bazeze mai multe companii locale. Pentru că, în economia unei comunităţi, creşterea unuia nu trebuie să fie pierderea celuilalt. Judeţul Constanţa, acolo unde începe şi se termină lanţul unei mese servite la punctul gastronomic din Vama Veche, are 35.500 de firme înregistrate, dintre care 33.000 sunt microîntreprinderi, urmate apoi de micile companii, în număr de 1.800 de entităţi. Acestea angajează jumătate din forţa de muncă a judeţului Constanţa, fiind cu atât mai mult vitale pentru economia locală.

Şi tocmai de aceea, uneori, cel mai bun mod de a creşte este să creşti împreună cu cei de lângă tine şi mai ales într-o economie formată în special din micile afaceri.