Bucureştiul de acum 150 de ani faţă în faţă cu Bucureştiul de azi. Cum încearcă Redport să schimbe faţa unor zone neglijate din estul şi nordul Capitalei

♦ Dezvoltatorul Redport se poziţionează ca un renovator urban al Capitalei, concentrându-se pe reconversia unor zone vaste ignorate până acum şi pe dezvoltarea de proiecte rezidenţiale integrate cu facilităţi moderne ♦ Cu peste 2.000 de unităţi în lucru şi un parteneriat strategic cu omul de afaceri Dan Şucu şi Mobexpert, Redport abordează dezvoltarea imobiliară prin prisma sustenabilităţii, a calităţii construcţiilor şi a respectului faţă de specificul urban. Compania mizează pe nord-vestul şi estul Bucureştiului ca zone de expansiune prioritare.

Piaţa imobiliară românească asistă la apa­riţia unui nou tip de dez­voltator, unul care îşi asumă un rol care depăşeşte simpla construcţie de apartamente. „Noi suntem un renovator urban. Nu ne uităm doar să construim, ci să redăm oraşului zone vaste, neglijate“, spune Bogdan Gubandru, COO al Redport. Această abordare diferă de modelul tradiţional de dezvoltare speculativă care a dominat piaţa românească timp de decenii. „Real estate este o industrie care de multe ori a gândit mic şi speculativ. Intervenim să redăm oraşului suprafeţe de teren neglijate, să facem proiecte sustenabile, estetice, livrate la timp“, completează Bogdan Gubandru.

Compania are în prezent trei proiecte mari în lucru, cu aproximativ 2.000 de unităţi care vor fi livrate în următorii patru-cinci ani. Cel mai recent proiect lansat, Vitality Est, simbolizează strategia de diversificare geografică a companiei. „Am lansat în iunie 2025 un proiect nou în estul Bucureştiului, se numeşte Vitality Est. E un proiect preponderent rezidenţial de aproximativ 500 de unităţi, ancorat şi de o facilitate de retail“, explică Cosmin Savu-Cristescu, fondator şi CEO al Redport. După ce şi-a consolidat poziţia în zona Străuleşti, în nordul Capitalei, Redport s-a orientat către estul Bucureştiului, mai exact zona Pantelimon. „Acolo lucrurile s-au schimbat foarte mult în ultimii 20 de ani. Eu am fost foarte plăcut surprins să găsesc absolut un cartier renovat, cu oameni de bună calitate, cu oameni decenţi care îşi duc viaţa de zi cu zi în cele mai bune condiţii“, povesteşte CEO-ul companiei.

Prima fază a proiectului include 145 de unităţi de tip studio, două şi trei camere, în clădiri low-rise de tip parter plus patru etaje. „Sperăm ca undeva la anul pe vremea asta să începem formalităţile de recepţie şi până la sfârşitul anului viitor deja să le predăm clienţilor noştri“, afirmă Cosmin Savu-Cristescu. Feedbackul pieţei a fost deosebit de pozitiv. „Am început proiectul cu 40% prevânzări la momentul primei lopeţi în pământ şi în continuare reacţia şi ritmul vânzărilor este foarte bun. În astea 3 luni de vară am ajuns undeva spre 45%, chiar dacă am trecut prin lunile de concediu şi chiar dacă am trecut prin această schimbare de TVA“, detaliază CEO-ul. Compania estimează că până în vara anului 2026 prima fază va fi vândută integral, iar faza a doua, cu aproximativ 160 de unităţi în componenta medium-rise, va demara în prima parte a anului viitor.

Alegerea zonei Pantelimon nu este întâmplătoare. Estul Bucureştiului a fost mult timp ignorat de dezvoltatorii imobiliari majori. „În est am văzut un mare potenţial ignorat mult timp şi avem ploturi mari de teren care pot fi dezvoltate coerent, avem acces la metrou, la şoseaua de centură, acces la şcoli internaţionale, ceea ce face zona foarte bună pentru familii“, argumentează Bogdan Gubandru.

Cosmin Savu-Cristescu detaliază avantajele locaţiei: „Peste drum de proiectul nostru este renovatul parc Pantelimon, efectiv de la fereastrele proiectului nostru se vor vedea trei ochiuri de lac, avem International School of Bucharest, una dintre cele mai prestigioase instituţii de învăţământ preuniversitare, facilităţi mari de retail, cum este Centrul Esplanada. Şoseaua Gării Căţelu este un bulevard cu 4 benzi, bine construit, bine iluminat şi care asigură un acces facil atât la ieşirea din Bucureşti către autostrada A2, cât şi la cele două ringuri ale Bucureştiului„.

Modificarea cotei de TVA de la 19% la 21% nu a schimbat planul de business al companiei. „Planul de business nu se schimbă la o modificare de două puncte procentuale. Cumpărătorii intră un pic într-o zonă de expectativă. Credem noi că proiectele mai bune sunt avantajate, proiectele mai puţin bune sunt puţin dezavantajate în perioada asta“, evaluează Cosmin Savu-Cristescu. Managementul Redport apreciază că piaţa validează calitatea dezvoltărilor companiei. „Din ritmul vânzărilor noastre vedem că suntem validaţi de piaţă ca fiind dezvoltătorii proiectelor mai bune, căutate în continuare. Noi nu am resimţit un inconvenient major în iulie, august şi septembrie“, spune CEO-ul, care anticipează că avansul preţurilor dezvoltatorilor se va tempera în următoarele şase-doisprezece luni. „Discutăm despre o capitală europeană, discutăm despre o nevoie de locuire în apartamente, în unităţi moderne care încă nu este şi nu ştim cum va putea fi deservită de un stoc existent de dezvoltare nouă“, argumentează el.

Filozofia de dezvoltare a Redport depăşeşte logica strict imobiliară. „Nu facem nişte dezvoltări stand-alone, ci facem calcule pentru toată zona respectivă“, subliniază Bogdan Gubandru. „Fiecare oraş are specificul lui. Fiecare sector, fiecare subzonă. Trebuie să le respecţi când faci dezvoltări. Ne uităm să avem spaţii verzi, facilităţi care să poată fi accesate de clienţi sau să le creăm noi“, explică COO-ul companiei. Această abordare presupune atenţie faţă de infrastructură şi utilităţi. „Când ne uităm la un teren, infrastructura de conectare a proiectului nostru către infrastructura existentă o asigurăm noi şi apoi o donăm municipalităţii după ce am edificat-o“, detaliază Savu-Cristescu. „Utilităţile niciodată nu sunt acolo, utilităţile trebuie aduse sau trebuie create“, adaugă CEO-ul, menţionând că spaţiile verzi şi sustenabilitatea sunt permanent pe agenda companiei.

Bogdan Gubandru subliniază importanţa unei abordări coordonate a dezvoltării urbane. „Trebuie să fim conştienţi că suntem într-o competiţie. La marile târguri, oraşe precum Praga, Varşovia, Budapesta se comportă ca nişte echipe la o competiţie, premiul fiind un standard de viaţă mai ridicat pentru locuitori. Trebuie să acţionăm şi noi ca o echipă, toţi factorii implicaţi în dezvoltarea oraşelor“, afirmă COO-ul Redport.

Redport beneficiază de un parteneriat strategic cu omul de afaceri Dan Şucu şi cu Mobexpert. „Faptul că compania Redport este parteneră cu un om de afaceri de calibru lui Dan Şucu cred că spune tot“, afirmă Cosmin Savu-Cristescu. Colaborarea cu Mobexpert depăşeşte o simplă relaţie comercială. „Parteneriatul cu Mobexpert înseamnă elemente de design, înseamnă elemente de montaj-transport, înseamnă elemente de decorare care exced o relaţie comercială normală. Se aplică discounturi pentru folosirea materialelor şi mobilierului Mobexpert în cadrul proiectelor Redport“, detaliază CEO-ul. Acest lucru rezolvă una dintre problemele frecvente ale cumpărătorilor de apartamente noi. „Vedem în jurul nostru atâtea proiecte şi atâţia clienţi finali care se împiedică de seriozitatea furnizorilor de mobilier sau de decoraţiuni în sensul în care fie sunt întârziaţi, fie primesc altă calitate decât cea pe care au comandat-o şi de cele mai multe ori preţurile pe care ajung să le plătească exced colaborarea cu un furnizor serios“, explică Cosmin Savu-Cristescu.

Compania este într-un dialog permanent cu clienţii săi pentru a extinde paleta de elemente incluse în anvelopa unităţii standard. „Unitatea standard la noi include aer condiţionat, include mobilier de baie, include multe lucruri la care acum 10 ani de zile poate nimeni nici măcar nu s-ar fi gândit şi ne gândim în permanenţă cum să extindem această anvelopă“, spune CEO-ul Redport. „Poate să avem şi dressingurile incluse, poate să avem şi mobilierul de bucătărie inclus, adică să facem ceea ce se numeşte o livrare de unitate premobilată în care clientul final să se mute doar cu canapea, fotoliu, televizorul şi patul cu cele două noptiere“, detaliază el.

Un exemplu concret îl reprezintă faza a patra a proiectului The Level. „Având o cerere importantă din partea unor clienţi investitori care cumpără unitatea off-plan cu scopul de a o închiria, am ales serii de apartamente pe care le-am făcut un pachet de servicii complete, mobilare, utilare, decorare, împreună cu partenerul Mobexpert, la nişte preţuri extraordinare“, explică Savu-Cristescu. „Calculăm randamentul chiriei, acolo ajungem uşor peste 8% brut, în unele cazuri putând să meargă şi spre două cifre“, precizează CEO-ul. „Ce vreau să scot în evidenţă e faptul că din ce în ce mai mulţi clienţi doresc să primească în anvelopa unităţii rezidenţiale din ce în ce mai multe elemente. Lucrul ăsta nu poţi să-l afli dacă stai undeva într-un glob de sticlă, îl afli doar fiind în contact permanent cu clienţii tăi, văzând cum se schimbă nevoile lor de la an la an“, adaugă el.

Redport se mândreşte cu disciplina operaţională. „Faptul că nu ratăm proiecte şi că nu întârziem termenele de predare e un element extraordinar de important pentru clienţii noştri“, subliniază Cosmin Savu-Cristescu. „În cadrul proiectului The Level, faza a treia, chiar cred că vom reuşi să anticipăm predarea unităţilor cam cu două luni faţă de termenul minim asumat iniţial“, exemplifică CEO-ul. Această performanţă consolidează brandul companiei. „Majoritatea clienţilor care ne contactează pentru prima oară ştiu de dezvoltările Redport, cunosc calitatea proiectelor noastre, cunosc faptul că suntem sustenabili şi profitabili. Ştiu faptul că toate caracterele constructive sunt moderne, lucrate cu materiale de calitate şi cu echipe de constructori specialişti“, afirmă el. Compania îşi propune să extindă prezenţa şi în oraşe secundare şi terţiare. „Vrem să includem proiecte noi în Bucureşti, dar şi în oraşe secundare şi terţiare“, anunţă Bogdan Gubandru.

Fondatorul Redport subliniază importanţa disciplinei şi a capacităţii de adaptare. „Challenge-ul este să urmăreşti procesul cu disciplină, să urmăreşti procesul pas cu pas, să fii permanent într-un punct bun de observaţie a ceea ce se întâmplă şi a obstacolelor care apar pe parcurs. Să fii în permanent gard cu privire la eventuale obstacole şi să răspunzi la obstacolele respective nu de o manieră oportunistă, ci conform misiunii şi valorilor tale interne“, explică Cosmin Savu-Cristescu. „Din experienţa noastră, seriozitatea a fost cel mai important element al reţetei de succes“, concluzionează CEO-ul Redport.

 

1860-1914

PERIOADA ANTEBELICĂ

După ce Bucureştiul devine capitală în 1862, România independentă (1877) şi apoi Regatul României (1881) îşi doresc o capitală pe măsura aspiraţiilor europene. Regele Carol I aduce arhitecţi francezi şi germani pentru a transforma oraşul oriental într-o metropolă occidentală. Sistematizarea urmează modelul haussmanian parizian - se trasează bulevarde largi, se demolează mahalale insalubre, se construiesc edificii monumentale în stil eclectic şi neoclasic. Burghezia în ascensiune finanţează palate private, bănci şi teatre. Populaţia creşte de la 120.000 (1860) la 340.000 locuitori (1914). Se introduc canalizarea, apa curentă, telefonul şi electricitatea. Bucureştiul devine „oraşul contrastelor– - palate moderne lângă case ţărăneşti, tramvaie electrice pe străzi încă neasfaltate. Prima universitate modernă şi instituţiile statului nou consolidat îşi găsesc sedii impunătoare.

CONSTRUCŢII EMBLEMATICE:

► 1882-1888 - Palatul Regal (arhitect Paul Gottereau)

► 1886-1888 - Ateneul Român (arhitect Albert Galleron)

► 1890: Palatul CEC

► 1894-1900: Palatul de Justiţie

► 1900: Banca Naţională

► 1906-1910: Palatul Poştelor

 

1918-1940

PERIOADA INTERBELICĂ

România Mare aduce Bucureştiului statutul de capitală a unui stat de trei ori mai mare. Oraşul explodează demografic (639.000 locuitori în 1930) şi devine "Micul Paris" - epicentrul unei efervescenţe culturale şi economice fără precedent. Modernismul arhitectural coexistă cu Art Deco-ul şi stilul neoromânesc. Apar cartierele-grădină pentru clasa mijlocie, vilele boiereşti se înmulţesc în nord. Bulevardul Magheru devine Champs-Élysées-ul bucureştean - cinematografe, magazine de lux, cafenele literare. Intelectualitatea se întâlneşte la Capşa, Corso şi Continental. Se construiesc instituţii culturale majore şi sedii corporatiste moderne. Automobilul începe să modeleze oraşul - se lărgesc străzi, apar clădiri Art Deco. Contrastul social rămâne însă - luxul Căii Victoriei versus sărăcia Gropilor lui Ouatu. Bucureştiul devine metropolă culturală europeană, dar criza economică din '29 şi ascensiunea extremismului anunţă sfârşitul epocii de aur.

 

DEZVOLTĂRI MAJORE

► Palatul Telefoanelor - primul „zgârie-nori”

► Arcul de Triumf în formă definitivă

► Cartiere rezidenţiale moderne (Filipescu, Domenii)

► Bulevardele Magheru-Bălcescu - axa modernităţii

 

 

1947-1989

PERIOADA COMUNISTĂ

Instaurarea comunismului aduce o ruptură brutală cu trecutul. Naţionalizarea proprietăţilor transformă palate în sedii de partid şi vile în ambasade. Anii '50 impun realismul socialist - Casa Scânteii devine simbolul noii ere, cartierele muncitoreşti înlocuiesc mahalalele. Sub Gheorghiu-Dej şi Ceauşescu, industrializarea forţată creează platforme industriale gigantice şi cartiere-dormitor standardizate. Populaţia ajunge la 2 milioane în anii '70. Ceauşescu lansează cel mai ambiţios şi distructiv proiect urbanistic - Centrul Civic. Un sfert din centrul istoric e demolat pentru Casa Poporului şi bulevardul Victoria Socialismului. Metroul devine marea realizare de infrastructură, Bucureştiul fiind printre puţinele capitale de dincolo de Cortina de Fier cu transport subteran. Sistematizarea rurală ameninţă să transforme Bucureştiul într-un oraş-model totalitar. Cartierele de blocuri "fagure" oferă confort modern (apă caldă, încălzire centrală) pentru muncitori, dar uniformizează dramatic peisajul urban. Cutremurul din '77 accelerează demolările "pentru consolidare". Oraşul devine un şantier perpetuu până în ’89.

TRANSFORMĂRI RADICALE:

► Demolarea centrului istoric pentru Centrul Civic

► Construcţia masivă de cartiere-dormitor

► Dezvoltarea metroului şi a platformelor industriale

► Casa Poporului - al doilea edificiu administrativ ca mărime din lume

 

1990-2000

PERIOADA DE TRANZIŢIE

Căderea comunismului lasă Bucureştiul într-un vid urbanistic şi administrativ. Retrocedările creează haos juridic, planificarea urbană dispare. Spaţiul public e invadat de comerţ stradal haotic - tarabe, chioşcuri, tonete transformă trotuarele în bazaruri. Primele privatizări aduc firme luminoase agresive şi publicitate nesistematizată. Industria se prăbuşeşte, platformele devin ruine postindustriale. Exodul rural continuă, dar fără locuinţe noi apar cartiere improvizate. Primii investitori străini testează timid piaţa - McDonald's (1995) devine eveniment social. Mallurile încep să înlocuiască magazinele universale comuniste. Infrastructura se degradează vizibil, transportul public îmbătrâneşte. Maşinile second-hand invadează străzile nepregătite. Corupţia şi lipsa viziunii urbanistice permit construcţii aberante - vile kitsch în cartiere istorice, blocuri între case. Bucureştiul anilor '90 a fost un oraş în derivă, căutându-şi identitatea postcomunistă între nostalgia trecutului şi promisiunile incerte ale capitalismului.

CARACTERISTICI:

► Haos urbanistic şi comercial

► Degradarea spaţiului public

► Primele investiţii occidentale timide

► Apariţia primului mall (Bucureşti Mall, 1999)

 

 

2000-2010

REVENIREA

Stabilizarea economică şi perspectiva integrării europene (2007) declanşează un boom imobiliar fără precedent. Creditul ieftin alimentează dezvoltări rezidenţiale masive în nord (Pipera, Băneasa) şi reconversia zonelor industriale. Clădirile de birouri moderne schimbă skyline-ul - apare CBD-ul - în Piaţa Victoriei şi în Floreasca. Mallurile devin noile pieţe publice - AFI Cotroceni stabileşte standarde noi. Hipermarketurile cresc în detrimentul pieţelor tradiţionale. Traficul devine coşmarul zilnic - infrastructura nu ţine pasul cu creşterea parcului auto (1 milion de maşini). Primele proiecte de regenerare urbană apar timid (Centrul Vechi). Bucureştiul se gentrifică accelerat - chiriile în centru rivalizează cu cele vest-europene. Criza din 2008 opreşte brusc multe proiecte, lăsând şantiere abandonate. Oraşul începe să-şi redescopere identitatea, dar dezvoltarea rămâne haotică, condusă de profit, nu de planificare. Se conturează două Bucureştiuri - unul modern în nord, altul degradat în sud.

DEZVOLTĂRI MAJORE

► Boomul clădirilor de birouri

► Explozia mallurilor şi a retailului modern

► Dezvoltări rezidenţiale masive în nordul oraşului

► Începutul regenerării centrului istoric (Lipscani)

 

2010 - prezent

REVENIREA

Dezvoltatorii precum Redport încep să îşi pună amprenta asupra dezvoltării sustenabile. Bucureştiul postcriză se reinventează ca hub regional IT şi de servicii. Multinaţionalele aduc standarde occidentale şi salarii competitive, creând o clasă mijlocie educată care cere calitate urbană. Proiectele devin mixed-use - One United Properties schimbă paradigma dezvoltării. Clădirile verzi certificate BREEAM/LEED devin normă în office. Regenerarea urbană prinde contur - Calea Victoriei îşi recapătă strălucirea, cartiere industriale devin zone creative (Timpuri Noi, Floreasca). Infrastructura face paşi mici dar vizibili - Podul Ciurel, metroul spre Drumul Taberei (după 30 ani). Traficul şi poluarea devin probleme critice - Bucureştiul e în top european la ambele. Pandemia accelerează reconversia - terasele ocupă străzile, parcurile devin esenţiale. Oraşul începe să gândească sustenabil - piste de biciclete, transport electric. Polarizarea socială se accentuează - cartiere premium versus zone uitate. Bucureştiul 2025 e o capitală europeană dinamică dar contradictorie, căutând echilibrul între dezvoltare şi calitatea vieţii.

Această evoluţie ilustrează transformarea Bucureştiului - de la oraşul oriental la Micul Paris, prin trauma comunistă şi haosul tranziţiei, către o metropolă europeană modernă dar încă în căutarea unei dezvoltări echilibrate şi sustenabile.

TENDINŢE ACTUALE:

► Proiecte mixed-use de amploare

► Focus pe sustenabilitate şi clădiri verzi

► Regenerare urbană şi reconversie industrială

► Polarizare socială crescută între cartiere

► Infrastructura în continuă întârziere faţă de dezvoltare

 

Cum arată portofoliul Redport

Redport, un dezvoltator rezidenţial de top în Bucureşti, anunţă un calendar ambiţios de livrări şi lansări pentru trei proiecte majore: The Level Apartments, Vitality Est şi Infinity Nord. Peste 2.000 de apartamente vor fi construite în aceste ansambluri, cu predări etapizate şi investiţii semnificative, susţinute printr-un mix de finanţare bancară (60%) şi resurse proprii (40%).

 

►The Level Apartments

Prima fază a început în 2018 şi a fost finalizată în 2020 în urma unei investiţii de 3,5 mil. euro ce a presupus construcţia a 45 de apartamente, 39 de garaje şi 11 locuri de parcare.

Faza a doua, finalizată în 2023, a presupus investiţii de 12,5 mil. euro pentru 127 de apartamente, 147 locuri de parcare şi 900 mp de zonă comercială.

Faza a treia este în dezvoltare, urmând a fi gata în prima jumătate a lui 2026. Presupune investiţii de 13 mil. euro în 105 apartamente, 136 locuri de parcare şi 400 mp de zonă comercială.

Faza a patra va fi livrată în T2 2027, în urma unor investiţii de 28 mil. euro în construcţia a 250 de apartamente şi 300 de locuri de parcare.

 

► Infinity Nord

Infinity Nord schimbă perspectiva a ceea ce înseamnă excelenţă în dezvoltarea imobiliară. Unul dintre cele mai mari proiecte de regenerare urbană din România, acesta reprezintă o destinaţie în sine, prin anvergura şi facilităţile oferite: zone mari de agrement în aer liber, locuri de joacă, magazine şi cafenele. Realizat la standarde internaţionale şi gândit pentru viitor, Infinity Nord este un proiect marca Redport Capital şi Mobexpert. Investitorii au colaborat cu Design International, una dintre cele mai prestigioase companii de arhitectură şi design, cu sediul central în Londra, pentru a crea un proiect sustenabil, care să redefinească ideea de premium.

Prima fază este programată să demareze în T1 2026, urmând să fie gata în T4 2027.

Proiectul presupune investiţii de peste 150 mil. euro, iar cele patru faze ale proiectului includ 1.250 de apartamente, spaţii de retail, facilităţi medicale şi de educaţie alături de 1.500 de locuri de parcare.

 

► Vitality Est

Vitality Est este un ansamblu rezidenţial situat lângă parcul şi lacul Pantelimon, pe o suprafaţă construită de 46.400 mp. Cu peste 500 de apartamente moderne şi 400 mp de spaţii comerciale, proiectul oferă acces direct la un magazin Lidl în incintă, şcoli, spitale şi transport în comun (autobuz, tramvai, metrou Pantelimon). Pentru relaxare şi sport, rezidenţii se pot bucura de Waterpark Pantelimon şi Complexul Sportiv Ion Ţiriac. Dezvoltat în trei faze (finalizare între 2026 şi 2028), Vitality Est îmbină confortul urban cu proximitatea naturii, creând o comunitate echilibrată pentru toate generaţiile.