• Leu / EUR4.9210
  • Leu / GBP5.8375
  • Leu / USD4.8330
Către o Românie asigurată

Gerke WITTEVEEN, Vicepreşedinte UNSAR: Ai 110.000 de lei disponibili dacă se întâmplă ceva neprevăzut care te afectează financiar?

06.12.2021, 12:49 Autor: Gerke WITTEVEEN, Vicepreşedinte UNSAR

Multe familii sunt vulnerabile dacă se întâmplă ceva care le poate afecta nivelul de trai, iar datele arată că deficitul este în creştere. O familie din România, de exemplu, ar avea nevoie în medie de 110.000 de lei într-o situaţie neprevăzută, arată calculele realizate în baza datelor dintr-un studiu UNSAR. Şi nevoile ar fi şi mai mari dacă s-ar întâmpla ceva şi cu casa lor. Dacă ne uităm la disponibilităţile financiare ale populaţiei şi la rezistenţa la şocuri, astfel de sume nu sunt uşor de accesat la nevoie, dar tocmai această accesibilitate poate face diferenţa, prevenind deteriorarea stilului de viaţă al familiei. Deficitul poate fi acoperit de asigurări şi, deşi piaţa locală de asigurări e încă subdimensionată, tendinţele de creştere indică faptul că familiile sunt interesate de astfel de soluţii pentru a se proteja financiar de neprevăzut.

În lipsa unei asigurări, românii s-ar îndrepta către rezervele familiei când apare un eveniment nefericit. Aproximativ 75% din averea românilor constă în proprietăţi imobiliare, România având cea mai mare pondere de proprietari de locuinţe din Uniunea Europeană, de aproape 96%, conform Eurostat. Dar vânzarea casei pentru acces la cash de pe o zi pe alta nu se face simplu şi nici suficient de rapid. Iar dacă evenimentul nefericit le afectează chiar casa, familiile sunt nevoite să caute alte surse pentru a acoperi cheltuielile necesare.

Activele financiare mai uşor de accesat reprezintă doar 24% din averea totală a românilor, semnificativ mai mică decât media de 45% din Zona Euro, arată cel mai recent Raport asupra stabilităţii financiare publicat de BNR. Dintre acestea, cash-ul şi depozitele reprezintă aproximativ 37%, urmate de acţiuni cu 29% şi de alte active, cum ar fi veniturile din chirii, care reprezintă aproximativ 21%. Pensiile private mai înseamnă doar 9%, în timp ce produsele de asigurare, care oferă de fapt cel mai uşor acces la banii de care e nevoie într-o situaţie dificilă, reprezintă doar 1,6% din activele financiare ale familiilor.

Este adevărat că rezistenţa la şocuri a gospodăriilor din România a fost măsurată de BNR ca fiind mai mare la sfârşitul anului trecut faţă de criza financiară din 2008-2009. Însă cifrele BNR confirmă, de asemenea, că o problemă de sănătate sau un incident care afectează casa unei familii ar crea dificultăţi în asigurarea resurselor financiare necesare fără ca situaţia familiei să fie destabilizată. Practic, economiile nu ar fi suficiente, iar accesul la banii din investiţii ar necesita mai mult timp decât are familia la dispoziţie.

Asigurările de viaţă, de sănătate şi de locuinţă sunt concepute special pentru astfel de cazuri când familiile au nevoie de bani pentru a rezolva în cel mai scurt timp problemele care apar. Astfel de produse sunt accesibile şi implică cheltuieli mai mici, eşalonate pe parcursul anului, asigurând un sprijin financiar semnificativ în cazul în care se produce evenimentul asigurat.

Numărul românilor interesaţi de astfel de soluţii este în creştere. Barometrul UNSAR-IRES indică faptul că, în 2021, aproximativ 4 din 10 români au fost interesaţi de asigurări de sănătate, faţă de un sfert anul trecut, 3 din 10 au fost interesaţi de asigurări de viaţă, comparativ cu 23% anul trecut şi 1 din 4 a arătat mai mult interes pentru asigurări de locuinţă faţă de 1 din 5 în 2020.

Aceste tendinţe confirmă că oamenii au o nevoie tot mai mare de stabilitate financiară şi se concentrează mai mult pe reducerea vulnerabilităţilor financiare şi pe prevenirea dezechilibrelor. În ultimul an şi jumătate, aceştia au simţit, poate mai mult ca niciodată, cât de important este pentru ei să fie protejaţi împotriva riscurilor care pot afecta ceea ce contează cel mai mult pentru ei. Evoluţiile sunt, astfel, încurajatoare, contribuind pe termen lung la reducerea decalajului de protecţie din România.

Gerke WITTEVEEN, Vicepreşedinte UNSAR