Cu toţii ştim că banii se fac muncind, iar asta poate să însemne a avea un job, a obţine bursă de merit la şcoală sau la facultate. Toate acestea sunt venituri pe care le obţinem printr-o muncă sau o activitate concretă, pentru care depunem un efort considerabil.
Însă, ştiai că poţi obţine bani fără a-ţi lua un second job şi cu un nivel de muncă sau implicare mult mai redus? Acest lucru se traduce prin a avea un venit pasiv. Iată cum definim acest termen:
„Veniturile pasive reprezintă acele venituri pentru care nivelul tău de muncă sau de implicare este mult mai redus decât munca pe care o depui la job-ul tău fizic şi la activitatea ta de zi cu zi. Avem, de exemplu, imobiliarele, unde în urma unei investiţii, dacă ne propunem să închiriem un apartament sau o garsonieră, avem un flux constant de venituri, care din partea noastră nu implică la fel de mult timp ca un job full-time. Dacă ne raportăm la bursă, există dividendele pe care le distribuie companiile, adică părţi din profitul lor, care sunt alocate către acţionari şi pentru care tu nu trebuie să depui nicio muncă suplimentară, decât să fi investit într-un fond sau într-o acţiune propriu-zisă. Tot un venit pasiv este şi dobânda de la depozitele bancare sau de la obligaţiuni”, a explicat Răzvan Mihăescu, student şi investitor la Bursa de Valori Bucureşti, în timpul celui mai recent episod al emisiunii ZF Ce faci cu banii tăi, un proiect sub umbrela FIT – Finanţe pe înţelesul tuturor, programul de educaţie al Băncii Transilvania.
Venitul pasiv, în cazul unui fond, completează Adrian Anghel, director general adjunct OTP Asset Management, funcţionează similar.
În cazul fondurilor, profitul este reinvestit constant şi investitorul nu trebuie să facă absolut nimic, ci doar să monitorizeze evoluţia fondului. Astfel, ar trebui să se vadă în evoluţia acelui fond de investiţii inclusiv acest venit pasiv reinvestit sub forma evoluţiei sale pozitive.
„Este acel efect de dobândă compusă. Primul lucru în ceea ce priveşte dobânda compusă este să nu întrerupi nenecesar. Laşi procesul de compunere acolo, fiindcă banii încep să facă bani - 100 de lei cu 10% ţi-au făcut 10 lei, 110 lei cu 10% vezi că-ţi fac un pic mai mult de 10 lei şi aşa mai departe”, a detaliat el.
Tema centrală a celui mai recent episod din emisiunea ZF Ce faci cu banii tăi, un proiect sub umbrela FIT – Finanţe pe înţelesul tuturor, programul de educaţie al Băncii Transilvania, a fost cea a investiţiilor. Adrian Anghel, director general adjunct al OTP Asset Management şi Răzvan Mihăescu, 19 ani, student şi investitor la Bursa de Valori Bucureşti au explicat cum putem începe să investim, ce sunt veniturile pasive şi care sunt avantajele investiţiilor pe piaţa de capital.
Ce faci cu banii tăi? este o emisiune ZF sub umbrela FIT – Finanţe pe înţelesul tuturor, programul de educaţie al Băncii Transilvania. BT a lansat anul trecut FIT - Finanţe pe Înţelesul Tuturor, un program naţional de educaţie financiară prin care îşi propune să construiască pentru generaţiile Alpha, Z şi Y o bază solidă în ceea ce priveşte gestionarea banilor. Astfel, în noul proiect video al Ziarului Financiar, sub umbrela FIT şi susţinut de BT, întrebări concrete şi simple din sfera educaţiei financiare vor deveni teme de discuţie care îi vor ajuta pe tineri să ia decizii financiare bine informat.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE