♦ Cum ajungi să economiseşti, cât de important este să îţi dezvolţi un astfel de comportament, cum se schimbă nevoile în funcţie de fiecare etapă de viaţă sunt câteva dintre întrebările la care au răspuns Gabriela Folcuţ, director executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), şi Laur Neagu, fondator al Academiei Te fac programator.
A economisi bani înseamnă, întâi de toate, a nu face risipă şi a salva resurse care îţi pot fi folositoare în viitor, indiferent pentru ce anume decizi să foloseşti aceste resurse. Nu există o vârstă ideală pentru a începe să pui banii la treabă, poţi crea acest obicei încă din copilărie cu ajutorul familiei, la fel cum poţi începe mai târziu, odată cu primul salariu.
„Economisirea înseamnă un avantaj în orice moment al vieţii, pozitiv sau negativ. Economisirea înseamnă dezvoltare pentru educaţia noastră, pentru un spaţiu locativ mai mare sau pentru alt tip de investiţie. Economisirea înseamnă progres, crearea şi menţinerea unui standard de viaţă pe tot parcursul vieţii“, a spus Gabriela Folcuţ, director executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), în timpul emisiunii Ce faci cu banii tăi?, un proiect susţinut de Banca Transilvania, care face parte din programul de educaţie Finanţe pe înţelesul tuturor al BT.
Chiar dacă nu începi cu sume mari, e important să dezvolţi obiceiul de a economisi cât mai devreme, consideră Laur Neagu, fondatorul Academiei Te fac programator. Nu valoarea sumei economisite este cea mai importantă, ci disciplina şi consecvenţa. „Atunci când începi să ai un venit, poţi alege să economiseşti proporţional. Din fiecare venit lunar pe care îl ai îţi poţi propune să pui deoparte 10%. E nevoie de disciplină, care se face încă din copilărie“, explică Laur Neagu.
Ideea de economisire poate că este prezentă în mintea multor tineri, însă la 20-30 de ani nu toţi reuşesc să o şi pună în aplicare şi chiar să strângă nişte resurse care să le fie utile în viitor. Economisirea, mai adaugă directorul executiv al ARB, trebuie făcută în funcţie de venitul şi nevoile pe care le are fiecare persoană în parte. Oamenii pot alege să acumuleze banii într-un cont de economii sau într-un depozit la termen, dar îi pot direcţiona, totodată, şi către investiţii.
Ce faci cu banii tăi? este o emisiune ZF sub umbrela FIT – Finanţe pe înţelesul tuturor, programul de educaţie al Băncii Transilvania. BT a lansat anul trecut FIT - Finanţe pe Înţelesul Tuturor, un program naţional de educaţie financiară prin care îşi propune să construiască pentru generaţiile Alpha, Z şi Y o bază solidă în ceea ce priveşte gestionarea banilor. Astfel, în noul proiect video al Ziarului Financiar, sub umbrela FIT şi susţinut de BT, întrebări concrete şi simple din sfera educaţiei financiare vor deveni teme de discuţie care îi vor ajuta pe tineri să ia decizii financiare bine informate.
Cum îmi gestionez venitul astfel încât să pun bani deoparte şi de ce e bine să economisesc?
Gabriela Folcuţ, director executiv al ARB, recomandă ca întotdeauna să existe două sau trei salarii puse deoparte într-un depozit bancar la termen pentru situaţii neprevăzute. În plus, este indicat să economisim lunar şi trebuie să ne gândim bugetul în aşa fel încât să putem face acest lucru.
„În partea stângă, avem un venit, pe care îl trecem pe hârtie şi avem cheltuielile, în partea dreaptă. La cheltuieli punem cheltuielile fixe – rată la bancă, chirie, întreţinere, mâncare sau alte utilităţi. Apoi, trecem zona de economisire pe care lună de lună ar trebui să o urmărim cu atenţie şi să avem bani pe care să îi punem deoparte pentru diverse scopuri. Mai avem şi zona de dorinţe. Pe zona de economisire putem avea mai multe depozite: unul pentru cheltuieli neprevăzute, cu minim două-trei salarii depuse într-un depozit la termen. Un al doilea tip de depozit, dacă ai un credit ipotecar, este pentru a strânge resurse pentru a face o rambursare anticipată parţială sau totală. Al treilea tip de depozit este pentru cheltuieli foarte focusate, precum consolidarea casei“, a explicat Gabriela Folcuţ.
Laur Neagu povesteşte că în cazul lui banii nu au stat niciodată în depozite, ci au fost puşi mereu la treabă, existând însă consecvenţă în funcţie de fiecare etapă de viaţă în care s-a aflat. „Am început să mă disciplinez, dar lucrurile vin în funcţie de etapele de viaţă. În prezent din veniturile pe care le avem, investesc în proiecte, cele mai multe în zona de educaţie. Sunt implicat şi în facultatea de Automatică şi Calculatoare în proiecte care susţin spiritul antreprenorial al tinerilor“
La vârsta de 20-30 de ani, educaţia este cea mai importantă, iar dacă poţi economisi, fă-o pentru scopuri nobile, cum ar fi o locuinţă sau pentru studii. În procesul de economisire şi dezvoltare e important ca tinerii, şi nu numai, să îşi stabilească ţeluri, pentru că fără ele nu se obţin rezultatele dorite.
Cum îmi creez obiceiul de a economisi şi când suntem cel mai predispuşi să economisim?
Economisirea este, la bază, un obicei şi un comportament care se conturează încă din copilărie. Pentru ca unui tânăr să îi fie uşor să economisească, este foarte important să aibă un astfel de model în familie, pe care să îl urmeze atunci când va avea propriile venituri.
Oamenii sunt cel mai predispuşi să economisească, după cum spune directorul executiv al ARB, la vârsta maturităţii, însă nu există un tipar general valabil cu privire la motivul pentru care economisesc sau modul în care o fac. „Poţi proveni dintr-o familie de la care moşteneşti o locuinţă şi nu ai nevoie să îţi cumperi una prin credit. Totul depinde de felul fiecăruia de a fi şi de contextul din care provine. Cei care sunt în situaţia în care trebuie să îşi achiziţioneze o locuinţă este ideal să înceapă să strângă bani de pe la 20-20 şi ceva de ani, pentru a avea măcar avansul“, a mai adăugat ea.
La ce ar trebui să fii atent dacă vrei să faci un credit pentru o locuinţă?
Atunci când resursele din economisire nu sunt suficiente, te poţi uita şi la partea de creditare, însă aici e foarte bine să ne uităm ce tip de credit avem nevoie, cât trebuie să economisim pentru avans şi să avem grijă cât ne întindem cu creditele, explică directorul executiv al ARB.
„Foarte important este să ne uităm, în primul rând, la capacitatea de împrumut. Acum, gradul de îndatorare, adică ponderea ratei în venituri este la 40% pentru lei, respectiv 45% dacă este prima locuinţă. Pentru valută, este 20%. După ce facem această analiză a capacităţii de împrumut trebuie să ne gândim la capacitatea de rambursare. În 25-30 de ani sunt cam 2-3 cicluri economice, iar dobânda poate varia în funcţie de contextul economic, astfel că gradul de îndatorare ar putea creşte“, a subliniat Gabriela Folcuţ.
Totodată, precizează ea, e foarte important ca oamenii să înţeleagă că există oricând varianta rambursării anticipate şi că nu suntem legaţi de un credit toată viaţa.
Educaţia financiară şi educaţia digitală, două pietre de temelie pentru tinerii care vor să economisească şi să îşi ştie în siguranţă banii
Educaţia financiară trebuie să pornească încă din copilărie, iar astfel, se va construi pas cu pas şi obiceiul economisirii. Părinţii îi pot aloca lunar sau săptămânal copilului o sumă modică pe un card de debit, care în ziua de azi a luat locul puşculiţei de odinioară. Având un venit recurent încă de la o vârstă fragedă, un copil va ajunge să fie mult mai calculat şi atent pe ce dă banii.
Pe măsură ce cresc, tinerii trebuie să fie atenţi la ce se întâmplă pe internet, să îşi selecteze informaţia, să înţeleagă că banii nu se fac uşor şi să înveţe să prevină orice tip de fraudă la care pot fi expuşi în mediul online.
„E un cuţit cu două tăişuri faptul că tinerii de azi au acces la internet şi, implicit, la informaţie. Problema este că li se induce pe internet şi pe social media câştigul uşor. Pe de-o parte sunt educaţi, dar pe de altă parte, educaţia de pe internet nu este întotdeauna cea bună“, a spus Laur Neagu.
Pe internet pot avea loc mai multe tipuri de fraude, cum ar fi phishing-ul, fraudele legate de investiţii ce promit câştiguri false şi fraude în care pare că eşti sunat de la bancă şi ţi se cer date.
„E important ca niciodată să nu dăm datele de acces la contul bancar şi datele de pe faţa şi spatele cardului, indiferent cine le solicită. Datele de pe faţa şi spatele cardului se folosesc doar de către utilizator când efectuează plăţi pe site-uri securizate şi nu atunci când este conectat la o reţea WI-FI publică. Niciodată banca nu va cere aceste date“, a subliniat Gabriela Folcuţ.
Laur Neagu, fondator al Academiei Te fac programator
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE