Ce faci cu banii tăi? Emisiune ZF sub umbrela FIT – Finanţe pe înţelesul tuturor. Îndemn pentru tinerii de 19-20 de ani din generaţia Z: „Învăţaţi din experienţele voastre şi ale altora, citiţi cât mai mult, iar din puţinele economii pe care le aveţi, investiţi în voi şi călătoriţi“

♦ În cel mai recent episod al emisiunii ZF Ce faci cu banii tăi?, susţinută de Banca Transilvania şi parte a proiectului FIT – Finanţe pe Înţelesul Tuturor, Grigore Piroşcă, profesor la Facultatea de economie, ASE şi Sorina Moise, studentă la Academia de Studii Economice, au discutat despre ceea ce îşi doresc şi au nevoie tinerii din generaţia Z la 19-20 de ani, despre cât de important este să îţi iei informaţia de care ai nevoie, să investeşti în tine, să economiseşti şi să călătoreşti.

Când ai 19-20 de ani trăieşti poate cea mai frumoasă pe­rioadă a vieţii, în care nu ai responsabilităţi financiare prea mari şi nu ai nici alte persoane în întreţinere. Însă, mai presus de orice, ai timp pentru tine, o resursă pe care poate peste câţiva ani nu o vei mai avea în aceeaşi măsură.

La 19-20 de ani ai timp să citeşti orice îţi stârneşte interesul, ai timp să înveţi, să greşeşti, să te descoperi şi, cel mai impor­tant, să economiseşti şi să foloseşti acele economii pentru a călători atât cât îţi permiţi şi pentru a investi în propria ta dezvoltare. 

„Tinerii din generaţia Z, în primul rând, trebuie să profite de faptul că încă nu au rate la casă, nu cresc copii, nu au grijă de alţi oameni decât în cazuri excepţionale şi să încerce în primul rând, cu puţinii bani pe care îi au, din alocaţie, din ce strâng, să călătorească atât cât se poate, mai departe sau mai aproape, să întâlnească şi să cunoască alte culturi, să guste alte mâncăruri, să cunoască alţi oameni. După ce călătoresc, dacă mai strâng câteva sute de euro, pot să înceapă, pe lângă sistemul de învăţământ, să urmeze mici cursuri. Cu câteva sute de euro pot să obţină certificări importante pentru ceea ce se caută astăzi. (...) Cu puţină experienţă, cu puţină cunoaştere, cu o limbă străină şi cu ceva bani puşi deoparte, pot, după ce lucrează doi-trei ani, să viseze la antreprenoriat, să ofere un produs, un serviciu, după care să-şi facă o afacere proprie“, a spus Grigore Piroşcă, profesor la Facultatea de economie, ASE, în timpul celui mai recent episod al emisiunii ZF Ce faci cu banii tăi, un proiect sub umbrela FIT – Finanţe pe înţelesul tuturor, programul de educaţie al Băncii Transilvania.

Generaţia Z, mai spune profesorul, este acea generaţie care face salturile înainte. Dacă s-ar fi păstrat ritmul de dezvoltare sau de creştere al generaţiei X sau chiar şi cel impus de Millennials, consideră el, ne-am fi dezvoltat într-un ritm mai lent.

Există totuşi o părere preconcepută pe care o au oamenii din generaţiile trecute, aceea că înainte se învăţa mai mult, se citea mai mult. Însă, mai adaugă acesta, tinerii de astăzi ştiu mult mai multe lucruri decât ştiau tinerii din generaţiile precedente, pentru că accesul la informaţie s-a diversificat.

Învăţarea din experienţă, consideră Grigore Piroşcă, este foarte importantă, dar ea trebuie să vină în completarea teoriei. „Tinerii trebuie să înveţe şi teoria de care fug, pentru că teoria este suma unui număr foarte mare de studii de caz şi de experienţă, dar trebuie să aibă şi propriile experienţe. Un tânăr sau un om se poate îmbogăţi peste noapte, dar nu într-o singură noapte“, a mai spus el.

 

Cum învaţă şi cum se documentează generaţia Z?

Foarte multă informaţie esenţială se află şi în cărţi,  dar o bună parte din acea informaţie poate fi extrasă şi de la oameni, spune Sorina Moise, o tânără în vârstă de 19 ani studentă la ASE în cadrul Facultăţii de administraţie publică.

Ea, dar şi majoritatea celor din generaţia sa, caută interacţiunea şi răspunsurile punctuale la întrebări. „E important ca informaţia să ajungă la noi şi să şi rămână, nu doar să trecem prin ea. (...) Avem nevoie de informaţii concrete, cât mai structurate“, a adăugat aceasta.

Pentru Sorina Moise, principalele surse de venit până acum au fost alocaţia, bursa şcolară şi bursele primite datorită performanţelor în sport, bani pe care a încercat mai tot timpul să îi strângă. 

Sorina Moise, 19 ani, studentă la ASE în cadrul Facultăţii de administraţie publică: E important ca informaţia să ajungă la noi şi să şi rămână, nu doar să trecem prin ea. Avem nevoie de informaţii concrete, cât mai structurate.

Tânăra povesteşte că un foarte mare rol în respon­sabilizarea ei l-au avut şi experienţele de voluntariat din timpul liceului.  „Am avut două experienţe de voluntariat: la primărie, vreo patru ani şi la casele de copii, de tip familial, dar asta a fost pentru o perioa­dă mult mai scurtă, de opt luni. 

Aceste două tipuri de voluntariat nu mi-au adus un venit, însă consider că mi-au adus plusuri cu mult mai mari şi anume experienţa pe care am căpătat-o din fiecare situaţie în care am fost pusă, toate relaţiile şi conexiunile cu oamenii, pentru că am întâlnit persoane de la care am avut de învăţat“, a mai spus Sorina Moise. 

 

De unde îşi iau tinerii informaţiile şi cum s-a schimbat modul profesorilor de a-i învăţa pe studenţi?

Astăzi, didactica academică nu mai presupune numai cărţi, bibliotecă şi probleme la tablă, afirmă Grigore Piroşcă. Există variante alternative, cum ar fi cărţi din literatura internaţională, filme, muzică sau spectacole care au scopul de a face informaţia cât mai prietenoasă şi cât mai aplicată.  „Profesorul vine la oră cu mari emoţii şi văzând în asta o provocare, pentru că în ultimii zece ani, nu doar la clienţii care intră într-un hipermarket, ci şi la elevi şi la studenţi a scăzut durata de viaţă a atenţiei. (...) Trebuie să spui ceea ce este important şi în cuvinte cât mai clare, cu o mare putere de sinteză şi cu aplicabilitate“, a mai spus el.

Şcoala şi universitatea sunt doar simple puneri în scenă a ceea ce urmează mai târziu pentru aceşti tineri, care vor avea task-uri la serviciu, sarcini, şefi şi deadline-uri pe care trebuie să le respecte şi la care trebuie să răspundă. Astfel, modul în care tinerii sunt pregătiţi şi experienţa lor academică reprezintă aspecte foarte importante în dezvoltarea lor profesională.

 

Gen Z vs. Generaţia X sau Millennials  - tinerii de azi muncesc având o altă perspectivă asupra vieţii

Atunci când vine vorba despre carieră, despre a avea un job, tinerii din GenZ consideră că au un drept fundamental şi că societatea trebuie să le asigure acest drept. În cazul generaţiilor trecute, lucrurile arătau diferit, căci pentru cei din generaţia X sau Millennials, găsirea unui loc de muncă era un privilegiu şi un motiv de bucurie pentru că puteau să se întreţină şi să îşi plătească facturile.

„Tinerii din Generaţia Z au nevoie şi aşteaptă ca mediul economic, societatea, statul să pună la dispoziţie mijloacele prin care ei să-şi poată pune în valoare talentul şi dorinţa de a munci“, a punctat profesorul.

Astăzi, la nivel mondial, posturile de conducere pe care le au oamenii din generaţia Z au ajuns să le depăşească pe cele ale generaţiei baby boomers, de după război, deci, afirmă el, nu se poate spune că aceşti tineri nu doresc să muncească sau sunt superficiali, ci că pur şi simplu muncesc având o altă perspectivă şi o altă viziune asupra vieţii.

În cel mai recent episod al emisiunii ZF Ce faci cu banii tăi, susţinută de Banca Transilvania şi parte a proiectului FIT – Finanţe pe Înţelesul Tuturor, Grigore Piroşcă, profesor la Facultatea de Economie, ASE şi Sorina Moise, studentă la Academia de Studii Economice au discutat despre ceea ce îşi doresc şi au nevoie tinerii din Generaţia Z, despre cât de important este să îţi iei informaţia de care ai nevoie, să investeşti în tine, să economiseşti şi să călătoreşti.

Ce faci cu banii tăi? este o emisiune ZF sub umbrela FIT – Finanţe pe înţelesul tuturor, programul de educaţie al Băncii Transilvania. BT a lansat FIT - Finanţe pe Înţelesul Tuturor, un program naţional de educaţie financiară prin care îşi propune să construiască pentru generaţiile Alpha, Z şi Y o bază solidă în ceea ce priveşte gestionarea banilor. Astfel, în noul proiect video al Ziarului Financiar, sub umbrela FIT şi susţinut de BT, întrebări concrete şi simple din sfera educaţiei financiare vor deveni teme de discuţie care îi vor ajuta pe tineri să ia decizii financiare bine informate.