Ce faci cu banii tai? Investiţiile pe termen lung, lecţiile volatilităţii şi optimismul faţă de Bursa de Valori şi România: cum vede Aurel Bernat, după 20 de ani în Banca Transilvania, piaţa de capital şi noile generaţii de investitori

În prima săptămână din 2026, într-un context în care investitorii speră la mai puţine emoţii decât în anul precedent, Aurel Bernat, director instituţii financiare şi director relaţia cu investitorii al Băncii Transilvania, vorbeşte despre carieră, investiţii, relaţia cu banii şi diferenţele dintre generaţii, din perspectiva unui profesionist cu 20 de ani petrecuţi în cadrul celui mai mare grup bancar din România.

Bernat spune că intră în noul an cu optimism, chiar dacă recunoaşte că există factori care pot tensiona investitorii. „România este un spaţiu în care merită să fii, să exişti, să investeşti. Avem atuuri, bineînţeles, avem şi anumite lucruri care poate tensionează investitorii, dar uitându-mă pe termen lung este un loc interesant, este un loc bun, este o piaţă mare, ca număr de locuitori şi relevanţă în regiune“, afirmă acesta. În cazul Băncii Transilvania, miza rămâne finanţarea economiei locale, un obiectiv care, spune el, oferă coerenţă şi stabilitate.      

Trecerea de la administrarea fondurilor mutuale, unde a condus BT Asset Management, la rolul din banca-mamă nu a fost una dificilă. „Aş încerca să spun că a fost plug-and-play, pentru că fondurile de investiţii şi gestionarea lor nu sunt chiar atât de departe de ideea de relaţionare cu investitorii“, explică Bernat, care subliniază că experienţa acumulată într-o subsidiară l-a ajutat să se adapteze rapid la nivel de grup.

Deşi astăzi este perceput ca un bancher cu experienţă, parcursul său profesional nu a fost unul liniar. În tinereţe, s-a gândit la aviaţie, iar apoi a petrecut şase luni la Facultatea de Medicină, la dorinţa părinţilor. „Am realizat că e nevoie de vocaţie. Am tot respectul pentru medicii care reuşesc să ducă la bun sfârşit meseria, dar este o meserie apăsătoare“, spune el. A ales economia dintr-o atracţie veche pentru cifre şi pentru mecanismele din spatele formării preţurilor, dar şi dintr-o relaţie timpurie cu ideea de economisire.

Primele investiţii au venit la începutul anilor 2000, într-o perioadă de volatilitate extremă pe piaţa de capital românească. „M-au format. Am înţeles ce înseamnă volatilitate, am înţeles ce înseamnă stop loss. Din păcate, făceai şi experimentai pe pielea ta, nu era o perioadă în care să te ghideze cineva“, îşi aminteşte Bernat, care spune că lipsa educaţiei financiare structurată i-a obligat pe investitori să înveţe direct din pierderi.

După două decenii în bancă, sentimentul dominant este, paradoxal, de continuitate. „Am rămas tot un copil de 20 şi ceva de ani care a intrat în bancă. Am avut foarte multe transformări şi evoluţii, iar evoluţia asta te ţine în formă“, afirmă el. Nu vorbeşte despre regrete legate de investiţiile ratate, comparând oportunităţile pierdute cu trenurile care trec prin gară: „Dacă nu te grăbeşti şi ai timp, vine şi următorul“.

O zi obişnuită din viaţa sa începe devreme, cu presa economică şi indicatorii de piaţă, continuă cu drumul spre birou, unde informarea rămâne constantă, şi se încheie târziu, de multe ori după ora 19:30. „Trăim într-un ritm suficient de susţinut încât să nu avem timp să ne gândim la prostii“, spune Bernat, care recunoaşte că echilibrul dintre viaţa profesională şi cea personală nu este un obiectiv atins definitiv, ci mai degrabă un proces susţinut de familie.

Relaţia cu banii este una pragmatică, inclusiv în familie. Copiii săi au bugete clare, gestionate prin card, tocmai pentru a învăţa valoarea deciziilor financiare. „În momentul în care ştie că sunt banii lui, decizia este total diferită faţă de ‘îţi plăteşte tata orice’w“, observă el. Totuşi, nu îi încurajează să intre devreme în investiţii, din cauza „tentaţiilor false“ care pot crea o falsă impresie de siguranţă.

În ceea ce priveşte generaţia Z, Bernat are o poziţie clar favorabilă. „Greşim total când ne referim la tânăra generaţie cu conotaţii negative. Sunt mult mai informate, au acces mult mai uşor la informaţie şi sunt mult mai libere în gândire“, spune el. Singurul risc major identificat este avalanşa de informaţii online, care poate duce la decizii luate „din reflex“, inclusiv în zona investiţională sau politică.

Pentru Bernat, banii nu sunt scopul final, ci un rezultat. „Sunt oameni care nu sunt conduşi de bani, sunt conduşi de performanţă. La finalul zilei, cifrele vin ca urmare a unui lucru bine făcut“, afirmă el. Strategia personală de investiţii este una simplă: economisire automată, produse uşor de administrat şi un focus constant pe activitatea profesională. „Dacă veniturile mi le fac muncind, investiţiile trebuie să fie uşoare, rapide: fonduri, indici“, explică acesta.

Privind înainte, Aurel Bernat rezumă filosofia sa într-o idee care depăşeşte zona financiară: „Bucurii mici şi dese“. Într-un mediu economic marcat de incertitudini, această abordare pare să fie, pentru el, atât o strategie de viaţă, cât şi una de carieră.​