Ce faci cu banii tăi? Un proiect ZF sub umbrela FIT. Iulian Stanciu, după ieşirea din eMAG: Am ajuns la peste 100 mil. euro investiţi în aproape 50 de companii din România. Căutăm randamente de peste 35% pe an, dar venim şi cu know-how şi cu toate conexiunile noastre, pentru a-i ajuta pe antreprenori să se dezvolte

♦ Depozitele şi titlurile de stat nu intră în calculele sale, pe motiv că randamentele nu ţin pasul cu costul vieţii. „În momentul în care pui banii la bancă, în depozit sau în titluri de stat cu randamente, să zicem, sigure sau destul de sigure, dar undeva 5, 6, 7 la sută, acestea sunt sub inflaţie. În condiţiile astea, cea mai bună investire a banilor este înapoi în economie“.

Iulian Stanciu, care a vândut în această vară pachetul de 11,8% din eMAG către Prosus, spune că a investit peste 100 mil. euro în aproape 50 de companii din România, direct sau prin fonduri, şi că urmă­reşte randamente de peste 35% pe an.

„Sunt foarte bine, mă simt ca la 20 de ani. După mulţi ani, 17 ani de eMAG, cu regrete, să zic, emoţionale, dar până la urmă cu o decizie raţională, am ieşit din business şi am intrat într-o zonă nouă, de fapt în două: cea de inves­tiţii, unde sunt investitor, şi a doua, cea de implicare socială, unde susţin diverse iniţiative“, a spus Stanciu în emisiunea ZF „Ce faci cu banii tăi?“, realizată cu spri­jinul Băncii Transilvania.

Stanciu şi-a vândut în această vară pachetul de 11,8% din Dante Interna­tional, compania care operează eMAG, către Prosus. Prosus este grupul olandez controlat de sud-africanii de la Naspers şi era deja acţionarul majoritar al eMAG. Tranzacţia a fost anunţată în iunie, iar în iulie a primit aprobarea Comisiei Euro­pene. Preţul nu a fost făcut public.

O parte importantă din bani trece prin Inspire Asset Management, administra­torul de active pe care Stanciu l-a înfiinţat împreună cu Iulian Portasă, cel care con­duce executiv compania de circa doi ani şi jumătate. „Noi, spre exemplu, căutăm pes­te 35% pe an. Nu venim doar cu capital, venim şi cu know-how, venim şi cu reputaţie, venim şi cu capitalul social, cu toate conexiunile pe care le avem pentru a-i ajuta să se dezvolte“, a explicat el.

Antreprenorul spune că în România există o cerere mare de capital privat, mai ales în zona companiilor care nu au ajuns încă la bursă. „Câte companii avem în Ro­mâ­nia? 700-800.000 de companii, avem câ­teva la bursă şi avem sub 20.000 banca­bile. Principalul motiv pentru care compa­niile nu sunt bancabile este lipsa capitalului.“

Prima investiţie directă, făcută în urmă cu aproximativ doi ani, a fost în energie: Foraj Sonde Videle, listată la Bursa de Valori Bucureşti, unde Inspire a cumpărat în noiembrie 2024 un pachet de 33%. A urmat Argenta, firmă de con­struc­ţii metalice din acelaşi sector.

Ambele sunt conduse de Adrian Creţoiu, fost CEO pentru Europa al Schlumberger. Stanciu leagă investiţia de energia geotermală. „Deja am forat. Spitalul de pe DN1, Spitalul Gerota. Se va încălzi cu geotermal. Sunt trei puţuri forate de noi“, a spus el.

Potrivit acestuia, compania avea trei instalaţii de foraj în momentul investiţiei, iar acum „ne ducem spre 15“, cu contracte în Franţa şi în Olanda.

„Poate fi o companie care să ajungă la un miliard, sigur, sunt riscuri mari. E un domeniu destul de reglementat, trebuie să avem mare grijă, să ne mişcăm cu viteză, dar totuşi cu precizie, să nu încălcăm reguli.“

La momentul ieşirii din eMAG, Stanciu spunea că vrea să contribuie la construcţia a zece eMAG-uri în zece ani, în domenii diferite. Unul dintre candidaţi este Network One Distribution (NOD), distribuitorul de IT pe care îl controlează. „Este cea mai mare companie de distribuţie de IT şi tehnologie din România. Se duce spre 800 de milioane de euro venituri anul acesta. Vom vedea şi extinderi, şi prin achiziţii, şi organice, şi pe noi pieţe.“ Pentru comparaţie, NOD a raportat pentru 2024 afaceri de aproape 2,7 mld. lei (circa 510 mil. euro) şi un profit net de 82 mil. lei (16 mil. euro), potrivit datelor publicate anterior de ZF.

Portofoliul lui Stanciu este construit, după cum explică el, pe trei piloni: randamentul, riscul şi cunoaşterea necesară pentru a le înţelege pe amândouă. Cea mai mare parte merge către companii, direct sau prin fonduri de private equity şi venture capital. în piaţa publică a mers mai ales pe ETF-uri din străinătate, pe teme precum apărarea europeană, sănătatea şi tehnologia. „Imediat ce Donald Trump a câştigat alegerile, am citit şi am văzut ce a spus el. Europa va trebui să se apere. Deci e clar că industria europeană de defence va creşte şi se va dezvolta.“

Pentru protecţie, a început cu un portofoliu de 11 hedge fund-uri din afara ţării şi urcă acum spre 25-30, cu scopul de a proteja o parte din capital în perioadele de turbulenţe de pe pieţe.

Depozitele şi titlurile de stat nu intră în calculele sale, pe motiv că randamentele nu ţin pasul cu costul vieţii. „în momentul în care pui banii la bancă, în depozit sau în titluri de stat cu randamente, să zicem, sigure sau destul de sigure, dar undeva 5, 6, 7 la sută, acestea sunt sub inflaţie. în condiţiile astea, cea mai bună investire a banilor este înapoi în economie.“

Stanciu admite însă că nu toate plasamentele vor ieşi pe plus. „Eu am pus în 11 fonduri de private equity şi venture capital. S-ar putea ca unele dintre ele să facă şi una-două investiţii proaste în care să piardă nişte bani.“ Un exemplu reuşit este EnduroSat, companie bulgară care produce sateliţi, în care a intrat prin intermediul unui fond. „Noi am intrat la sub 200 de milioane de euro valoarea companiei şi acum a depăşit un miliard, deci este un unicorn bulgăresc.“

 

Ce a mai zis Iulian Stanciu:

► „A existat percepţia asta că nu se poate, că lucrurile sunt aranjate, că sunt alţii care trag sforile şi că nu e nimic de făcut. Un cinism, moştenit poate din vremea comunismului. Văd că a revenit acest cinism. Ba da, se poate.“

► „În Europa companiile se finanţează 80% de la bănci, 20% din capital privat. În America este invers, 20% de la bănci, 80% din capital privat.“

► „Statul, prin deficitul bugetar, trage foarte mulţi bani din economie. Trage banii din bănci cu o ofertă generoasă pentru titluri de stat. Şi asta sufocă într-un fel economia reală. Echilibrarea acestui deficit bugetar va da aer şi economiei private.“

► „Băncile finanţează de obicei active pe care pot pune mâna, tangibile, clădiri, depozite. Nu finanţează idei, proprietate intelectuală, tehnologie, brand, dezvoltare internaţională.“

► „O organizaţie a start-upurilor din Bulgaria, care se numeşte BESCO, a reuşit să convingă autorităţile publice să aloce 3% din fondurile de pensii către zona de venture capital. Să produci sateliţi undeva lângă Sofia ar fi fost de neconceput acum câţiva ani. De ce nu putem şi noi să visăm la acelaşi lucru?“

► „Nu cred că educaţia antreprenorială ar trebui să fie o altă materie. Cred că ar trebui să ne uităm puţin la programă şi să stimulăm acele comportamente care stau la baza antreprenoriatului: gândirea critică, asocierea, dezbaterea, creativitatea.“

► „Eşecul face parte din viaţă. Eu am avut parte de o grămadă, am pierdut o grămadă de bani, timp şi aşa mai departe. Dar fără să te baţi şi fără să te antrenezi în a face lucruri, ceea ce înseamnă şi eşec, n-ai cum să reuşeşti.“

► „Când fac ceva, că a mers bine, că n-a mers bine, stau şi mă gândesc de ce a mers bine. Poate a mers bine pentru că a mers piaţa bine, n-am făcut eu ceva, cum a fost în pandemie, mergea comerţul. Făceam la fel ca înainte, dar a fost contextul care a ajutat.“

► „Economia până la urmă este o ştiinţă socială. (...) Este cel mai bun mod de a contribui la dezvoltarea societăţii, producând business.“