♦ Ştefan Bunescu, în vârstă de 21 de ani, este student la Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole din cadrul Universităţii Tehnice de Construcţii din Bucureşti ♦ El îşi doreşte să contribuie la dezvoltarea ţării prin proiectele la care va lucra şi speră ca, într-o zi, să lase în urmă construcţii de care oamenii să fie mândri.
În spatele fiecărei clădiri pe lângă care trecem în fiecare zi există oameni care au ales să lase ceva în urmă, nu doar să îşi facă meseria. Pentru unii tineri din generaţia ta, succesul nu înseamnă un birou într-o corporaţie sau un job care promite câştiguri rapide, ci şansa de a proiecta locuri care chiar pot schimba viaţa oamenilor. Aşa gândeşte şi Ştefan Bunescu, student în anul al III-lea la Construcţii, care vede ingineria, printre altele, şi ca pe o responsabilitate faţă de societate.
„Simt că există cumva o datorie, pentru că în cei 18 ani de şcoală şi în aceşti trei ani de când sunt student am avut oportunitatea să mă dezvolt într-un mediu bun. Mi-a plăcut comunitatea în care am crescut şi am cumva responsabilitatea să contribui la oferirea de oportunităţi şi pentru cei care vin din urmă. Mi-ar plăcea să construiesc o şcoală sau un spital. Mi se pare că oferă mai multă satisfacţie decât o clădire de birouri. În domeniul construcţiilor chiar ai satisfacţii. Peste ani, când te vei plimba cu copiii sau nepoţii, te vei uita la clădiri şi vei putea spune că ai contribuit şi tu la unele dintre ele”, spune tânărul, care urmează Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole din cadrul Universităţii Tehnice de Construcţii din Bucureşti.
Ştefan se numără printre acei tineri care încă văd potenţialul României şi spune că planul său este să rămână acasă, să construiască – la propriu – aici.
„România are o capacitate de inovare şi de lucru foarte mare. Sunt de părere că, dacă toţi oamenii care au potenţial ar rămâne, ar lucra şi ar ajuta la construirea ţării, ar fi mult mai bine pentru toţi”, mai spune el.
Construcţiile, în defavoarea IT-ului, o alegere contra curentului după terminarea liceului.
Dar când şi cum a ştiut că vrea să fie inginer constructor, în contextul în care a terminat Colegiul Naţional „Grigore Moisil” din Bucureşti, unde avea şapte-opt ore de informatică pe săptămână?
Tatăl său este inginer, iar primele contacte cu şantierele, povesteşte tânărul, au venit prin intermediul acestuia. Atmosfera de acolo l-a convins că acesta este mediul în care s-ar vedea lucrând, chiar dacă, în 2022, când a terminat liceul, informatica era un domeniu pe val.
„La acel moment mi se părea că este mult mai importantă stabilitatea financiară decât un câştig rapid. Piaţa de IT a fost şi este foarte volatilă. La construcţii, mereu a fost un domeniu stabil. Decizia de a urma Facultatea de Construcţii a fost 100% a mea”, adaugă Ştefan.
A fi inginer constructor nu înseamnă „doar să torni betoane”
Una dintre ideile pe care ştefan încearcă să le demonteze este imaginea clasică a inginerului constructor, lucru pe care inclusiv facultatea pe care o urmează îl demonstrează.
„Universitatea noastră schimbă foarte mult mentalitatea tinerilor despre ce înseamnă meseria de inginer. Nu este vorba doar de dat cu sapa sau de turnat betoane.”
Tânărul explică faptul că există numeroase direcţii profesionale. Inginerii din execuţie coordonează lucrările direct pe şantier şi lucrează în condiţii dificile, motiv pentru care sunt foarte bine remuneraţi. Pe de altă parte, inginerii proiectanţi sunt cei care calculează şi proiectează structurile, folosind cunoştinţe solide de mecanică, rezistenţa materialelor şi matematică.
„Nu poţi fi inginer fără să ai un nivel decent al matematicii. Nu trebuie să fii matematician, dar ai nevoie de aceste noţiuni pentru ca munca şi calculele să fie mult mai uşoare.”
Facultatea, mai spune el, îţi permite să lucrezi, la final, în oricare dintre aceste arii – construcţii civile, industriale şi agricole. Principala arie spre care vrea să se îndrepte este cea a fundaţiilor speciale şi a excavaţiilor.
„Fac şi practică la o companie din acest domeniu şi aş dori să îmi fac şi lucrarea de licenţă în acest domeniu. Mai târziu, mi-ar plăcea să mă specializez în domeniul construcţiilor industriale, probabil din metal.”
Bani, salariu şi bursă de performanţă. Ce face cu banii un viitor inginer constructor?
în fiecare dintre cei trei ani de studiu a avut media 10, iar acest lucru îi aduce o bursă de 2.500 de lei pe lună. Banii îi foloseşte pentru activităţi, dezvoltare personală şi ieşiri în oraş, dar încearcă să fie şi responsabil din punct de vedere financiar.
„încerc să îmi fac şi un fond de urgenţă. Locuind cu ai mei în continuare, ştiu că mă susţin, dar îmi doresc să mă descurc cât mai mult pe forţele proprii.”
în ceea ce priveşte primul job după absolvire, spune că are şi un prag salarial clar: „Sub 4.000 de lei net nu aş lucra după absolvire.”
Pasiunea, „combustibilul” unui viitor inginer constructor
Tânărul spune că reuşeşte să îşi canalizeze energia în diverse proiecte şi activităţi datorită pasiunii pe care o are pentru domeniul construcţiilor.
„Orice faci, dacă faci cu drag, dacă este ceva ce ţi se pare interesant şi dacă faci acest lucru pentru un scop care ţi se pare că merită, n-o să simţi cum trece timpul. în al doilea rând, contează foarte mult şi colectivul. Sunt oameni foarte talentaţi, foarte deschişi în acest domeniu”, spune el.
în paralel cu studiile, ştefan participă la o competiţie internaţională de proiectare seismică, desfăşurată în Statele Unite, experienţă care i-a pus la încercare atât cunoştinţele tehnice, cât şi capacitatea de a lucra în echipă.
„Primim o temă de proiectare, iar noi trebuie să venim cu o propunere structurală care respectă toate restricţiile şi care va avea cea mai bună comportare seismică”, detaliază el.
Echipa sa a proiectat macheta unei clădiri cu 20 de etaje structurale, echivalentul unui bloc cu aproximativ 40 de etaje, şi urmează să o prezinte în cadrul competiţiei din SUA.
ştefan îşi doreşte un job în domeniul construcţiilor prin care să simtă că face ceva cu adevărat util, chiar dacă, la început, salariul nu este cel mai mare. Crede că, odată cu experienţa, şi veniturile vor creşte şi îşi doreşte să contribuie la dezvoltarea ţării prin proiectele la care va lucra. Tânărul admiră inginerii care au construit clădiri ce rezistă şi astăzi şi speră ca, într-o zi, să lase şi el în urmă construcţii de care oamenii să fie mândri.
El a fost prezent în cel mai recent episod al emisiunii ZF „Ce faci cu banii tăi?”, susţinută de Banca Transilvania şi parte din programul FIT – Finanţe pe înţelesul Tuturor al BT.
„Ce faci cu banii tăi?” este o emisiune ZF, sub umbrela FIT – Finanţe pe înţelesul Tuturor, programul de educaţie financiară al Băncii Transilvania. BT a lansat FIT – Finanţe pe înţelesul Tuturor, un program naţional de educaţie financiară prin care îşi propune să construiască, pentru generaţiile Alpha, Z şi Y, o bază solidă în ceea ce priveşte gestionarea banilor. Astfel, în proiectul video al Ziarului Financiar, sub umbrela FIT şi susţinut de BT, întrebări concrete şi simple din sfera educaţiei financiare vor deveni teme de discuţie care îi vor ajuta pe tineri să ia decizii financiare bine informate.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE