♦ Profesorul Nicolae Moroianu de la ASE şi doi dintre studenţii săi au fost prezenţi în cel mai recent episod al emisiunii ZF „Ce faci cu banii tăi?“, susţinută de Banca Transilvania şi parte din programul FIT – Finanţe pe înţelesul Tuturor al BT, şi au vorbit despre cum este generaţia Z, despre importanţa cunoştinţelor, dar şi despre bani, bursă şi antreprenoriat.
Lumea în care trăim astăzi ne surprinde pe zi ce trece tot mai mult, iar poate unul dintre cele mai importante lucruri pe care generaţia noastră trebuie să le înţeleagă este că diploma pe care o primim la finalul anilor de studiu nu e totul. E doar punctul de plecare.
„În ultimii 30 de ani, România a crescut. Pentru o Românie mai mare, avem nevoie de mai mulţi oameni pregătiţi. Tinerii văd acest lucru şi unii dintre ei cred că se poate ajunge sus uşor. Dar diploma este doar cheia care îţi deschide calea spre succes, însă ca tu să poţi culege roadele, ai nevoie de cunoştinţe, pe care niciun profesor nu ţi le poate băga în cap cu forţa. Cunoştinţele sunt singurele care rămân, pe care nimeni nu ţi le poate lua. Tinerii trebuie să înţeleagă că au nevoie de aceste cunoştinţe. Ei îşi doresc totul repede, dar nu poţi să transmiţi o idee sau ceva valoros în 30 de secunde sau un minut“, spune Nicolae Moroianu, prodecan al Facultăţii de Economie şi Comunicare în Afaceri, ASE, în cel mai recent episod al emisiunii ZF „Ce faci cu banii tăi?“, susţinută de Banca Transilvania şi parte din programul FIT – Finanţe pe înţelesul Tuturor al BT.
Pentru generaţia de azi, adaugă el, totul este facil şi se poate face direct de pe telefon. Este foarte bine, afirmă profesorul, însă în acest context educatorii şi profesorii joacă un rol tot mai important: acela de a le dezvolta tinerilor capacitatea de a corela informaţiile între ele şi de a le alege pe cele corecte.
Toate „uneltele“ pe care le avem astăzi datorită evoluţiei tehnologiei ne sunt folositoare, dar esenţa rămâne aceeaşi, şi anume că tot omul, cu mintea lui, trebuie să ia decizia finală şi să ştie cum să se folosească de abundenţa de informaţie pe care o avem atât de la îndemână.
„ChatGPT ne ajută, AI în general ne ajută şi el dar dacă nu avem nişte cunoştinţe astfel încât să ne dăm seama dacă ne dă informaţia bună sau nu, vom ajunge într-o zonă în care ne vom simţi confortabil. Uneltele ne ajută, dar trebuie să ştim cum să le folosim, să nu ajungem să folosim furculiţa în loc de lingură“, a mai punctat profesorul Moroianu.
Dar cum arată generaţia de studenţi de astăzi în viziunea unui profesor cu 30 de ani de experienţă?
Tinerii de acum, explică Nicolae Moroianu, vor să fie provocaţi şi vor să crească, iar provocările pe care profesorii le aduc în faţa noii generaţii trebuie să crească şi ele gradual, astfel încât studenţii să îşi dea seama de adevăratul lor potenţial.
Unii dintre ei ştiu deja ce vor să facă în viitor, ştiu ce le-ar plăcea şi la ce se pricep, în timp ce alţii fac deja primii paşi către visul lor şi către independenţa financiară.
Ana-Maria Cosma este studentă în anul II la licenţă, la Facultatea de Economie şi Comunicare în Afaceri, ASE. Este din Dâmboviţa, dar acum locuieşte cu chirie în Bucureşti şi se bucură încă de susţinerea părinţilor. Însă, în viitorul nu foarte îndepărtat, vrea să ajungă pe picioarele ei.
„Economisesc din banii primiţi de la părinţi. Mă atrage bursa, dar consider că trebuie să o descopăr mult mai bine şi să învăţ să investesc cu cap. (...) îmi doresc să ajung să fac un internship la Guvern pe zona de educaţie“, spune tânăra, prezentă, de asemenea, la emisiunea „Ce faci cu banii tăi?“.
Flavius Dărăşteanu, student în anul II la masterul de Comunicare în Afaceri la ASE, este unul dintre tinerii care şi-a găsit deja o direcţie concretă. Este din Bucureşti, a practicat sporturi de contact şi tir cu arcul la nivel de performanţă, iar acum, în paralel cu facultatea, este şi antreprenor la început de drum.
El a pornit, împreună cu un asociat, o firmă care se ocupă cu automatizări, inteligenţă artificială, marketing şi social media, preponderent pentru clienţi din domeniul HoReCa.
„În 2025, am ajuns la 60.000 de euro. Mi-ar plăcea ca la un moment dat să am un restaurant al meu. (...) Nu e vorba doar de curaj în antreprenoriat. În momentul în care am deschis firma, nu m-am gândit la curaj. A fost ceva de genul: am închis ochii, am dat clic pe un buton şi au început lucrurile să se întâmple“, povesteşte tânărul.
Profesorul Moroianu a vorbit, printre altele, şi despre parcursul bursei din România în ultimii 30 de ani, despre diferenţele dintre începuturi şi prezent şi despre importanţa creşterii organice a sistemelor, fără a încerca maximizarea rapidă, care poate aduce dezechilibre.
El povesteşte despre provocările trecutului – de la ordine de tranzacţionare prin fax şi confirmări lente, la posibilitatea actuală de a investi digital cu un simplu click – şi subliniază nevoia de a înţelege adevărata valoare a investiţiilor pe termen lung.
„Lucrurile trebuie să crească organic. Orice maximizare creează dezechilibre“, a mai punctat el.
Cei trei au fost prezenţi în cel mai recent episod al emisiunii ZF „Ce faci cu banii tăi?“, susţinută de Banca Transilvania şi parte din programul FIT – Finanţe pe înţelesul Tuturor al BT, şi au vorbit despre cum este generaţia Z, despre importanţa cunoştinţelor, dar şi despre bani, bursă şi antreprenoriat.
„Ce faci cu banii tăi?“ este o emisiune ZF, sub umbrela FIT – Finanţe pe înţelesul Tuturor, programul de educaţie financiară al Băncii Transilvania. BT a lansat FIT – Finanţe pe înţelesul Tuturor, un program naţional de educaţie financiară prin care îşi propune să construiască, pentru generaţiile Alpha, Z şi Y, o bază solidă în ceea ce priveşte gestionarea banilor. Astfel, în proiectul video al Ziarului Financiar, sub umbrela FIT şi susţinut de BT, întrebări concrete şi simple din sfera educaţiei financiare vor deveni teme de discuţie care îi vor ajuta pe tineri să ia decizii financiare bine informate.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE