Poate inteligenţa artificială să scrie o teză de doctorat?

Astăzi inteligenţa artificială schimbă rapid felul în care oamenii învaţă, lucrează şi scriu, dar tinerii cercetători rămân rezilienţi în faţa ei şi susţin că doctoratul rămâne, înainte de toate, un proces de cercetare care nu poate fi delegat unui algoritm. Dar cât de departe poate merge această tehnologie într-un domeniu construit pe analiză şi cercetare originală, proces de durată şi contribuţie personală?

Iată ce spun doi tineri doctoranzi despre utilizarea inteligenţei artificiale în cercetare şi limitele ei într-un parcurs academic construit pe muncă proprie.

Paula, o tânără în vârstă de 25 de ani, şi-a ales ca temă de doctorat motivarea şi performanţa echipelor, inspirată de experienţa sa actuală, făcând parte dintr-o echipă cu un tip coeziune pe care spune că nu l-a mai întâlnit până acum, nici în experienţele profesionale, nici în echipele din perioada liceului. Tânăra respinge vehement ideea unei teze de doctorat scrisă cu ajutorul unui AI.

„Eu personal nici n-aş vrea să încerc. Practic sunt 4 ani de zile, în care îţi asumi să faci doctoratul. Vorbim despre 4 ani. Cum ai putea să încerci să fentezi ceva, pe care nici măcar nu eşti obligat să-l faci? Îl faci pentru că vrei. Ok, ne folosim, ne ajutăm. Uneori este mult mai rapid. Suntem într-o situaţie în care nu avem timp, întrebăm un Chat GPT. Ulterior, mai căutăm puţin în două-trei surse, minim, dar o teză de doctorat cap-coadă, nu”, spune Paula Puiu,  în cel mai recent episod al emisiunii ZF Ce faci cu banii tăi, susţinut de BT şi parte din proiectul FIT – Finanţe pe Înţelesul Tuturor.

Iniţial, în teza sa de doctorat, Edi, un tânăr de 29 de ani, a pornit de la ideea de a analiza rolul digitalizării în contextul unei crize globale. Pe parcurs, în urma consilierii din partea comisiei de îndrumare, tema a fost extinsă şi adaptată, ajungând să analizeze cum poate digitalizarea să contribuie la relansarea şi redresarea economică în perioadele post-criză sau post-ciclice.

Oricât de avansată ar fi inteligenţa artificială, tânărul este de părere că nu poate înlocui gândirea umană din cercetare.

„În primul rând, nu cred că este capabilă să-ţi dea răspunsul complet la întrebările pe care tu le ai, iar din punct de vedere al modului în care redactează, răspunde sau formatează, de fapt, răspunsul, e complet opusul la ceea ce ai face tu ca fiinţă umană în cercetarea ta. Adică e mult mai mecanic şi se simte. Din punctul meu de vedere, nu poţi să faci asta”, povesteşte Edi Dumitra, asistent universitar în cadrul Facultăţii de Economie şi Comunicare în Afaceri ASE Bucureşti.

Cei doi tineri au fost prezenţi în cel mai recent episod al emisiunii ZF Ce faci cu banii tăi, susţinută de Banca Transilvania şi parte din programul FIT – Finanţe pe înţelesul Tuturor al BT, şi au vorbit despre începutul carierei lor, mediul academic, primele lor joburi şi gestionarea bugetului lunar şi a facturilor.

„Ce faci cu banii tăi?” este o emisiune ZF, sub umbrela FIT – Finanţe pe înţelesul Tuturor, programul de educaţie financiară al Băncii Transilvania. BT a lansat FIT – Finanţe pe înţelesul Tuturor, un program naţional de educaţie financiară prin care îşi propune să construiască, pentru generaţiile Alpha, Z şi Y, o bază solidă în ceea ce priveşte gestionarea banilor. Astfel, în proiectul video al Ziarului Financiar, sub umbrela FIT şi susţinut de BT, întrebări concrete şi simple din sfera educaţiei financiare vor deveni teme de discuţie care îi vor ajuta pe tineri să ia decizii financiare bine informate.