Povestea despre antreprenoriat pe care o vezi, cu sute de oameni la deschidere şi scalarea rapidă, cu vânzări duble de la an la an, are în spate nopţi nedormite, griji legate de plata salariilor şi a taxelor, clienţi care pleacă şi te lasă fără un sfert din business. Eşti pregătit să le faci faţă?

♦ Te-ai întrebat vreodată cât de greu este să îţi deschizi o afacere şi când este momentul să o faci? Dragoş Smeu a pornit în 2016, atunci când avea doar  27 de ani, o agenţie de marketing digital alături de alţi doi studenţi pe care i-a remarcat la început, fără să îşi imagineze că va ajunge la o echipă de 27 de oameni şi peste 100 de clienţi în portofoliu.

„Nu am neapărat «sângele de antreprenor», sunt mai degrabă temător. În toate planurile de dezvoltare ale agenţiei au fost paşi mici, am crescut organic, nu neapărat de mâine dublăm numărul de angajaţi, adăugăm alte trei servicii şi aşa mai departe. Ce am pus, cărămidă cu cărămidă, şi am avut grijă de fundaţie să fie cât mai sigură, cât mai bine construită şi concentrat foarte mult pe ce oferim, pe serviciul pe care îl oferim, calitatea serviciului, astfel încât după aceea să putem construi. Mulţi dintre clienţii pe care îi avem în portofoliu vin pe bază de recomandări, fie de la clienţi care ne recomandă către alţi clienţi, fie persoane care migrează către alte companii şi zic că vor să lucreze tot cu noi“, povesteşte el.

Dragoş Smeu, fondatorul agenţiei de digital marketing Mavericks şi cadru didactic asociat la SNSPA, a fost prezent în cel mai recent episod al emisiunii ZF Ce faci cu banii tăi?, susţinută de Banca Transilvania şi parte din programul FIT – Finanţe pe înţelesul Tuturor al BT.

Dragoş Smeu povesteşte că şi-a construit experienţa în digital marketing timp de aproximativ şapte-opt ani, înce­pând încă de la 19 ani. Proiectul său antreprenorial l-a pornit cu multe temeri şi calcule financiare bine puse la punct, pregătindu-şi economiile astfel încât timp de şase luni să poată susţine cheltuielile firmei fără niciun venit. Planul era să testeze dacă businessul poate funcţiona, însă agenţia a ajuns la break-even după doar trei luni, iar după încă trei luni echipa s-a extins deja cu încă doi oameni.

„De la început mi-am luat nişte indicatori, nişte KPI financiari pe care să-i urmăresc, astfel încât să ştiu dacă sunt pe drumul cel bun sau nu. Tot timpul am plecat din aproape în aproape, pe şase luni, după şase luni, următoarele şase luni, după care planul pe următorul an şi aşa mai departe, şi trimestrial. Deşi mă uitam lunar, trimestrial trăgeam câteva concluzii dacă merg în direcţia bună sau nu, astfel încât să încerc să-mi liniştesc acele frici legate de bani, de pierderi şi aşa mai departe“.

Investiţia iniţială în Mavericks a fost de 9.000 de euro, bani economisiţi de el. Costurile erau reduse la început, deoarece lucra într-un apartament închiriat din centrul Bucureştiului. A ales să-şi investească propriile economii în agenţie, considerând că merită să încerce, chiar dacă exista riscul ca proiectul să nu funcţioneze.

Temerile erau legate în special de res­pon­sabilitatea financiară, de la plata sala­riilor până la taxe, însă spune că reuşeşte să le gestioneze printr-o planificare atentă, moni­torizarea indicatorilor de performanţă şi analiza trendurilor şi a sezonalităţii din business.

Mai multe detalii pe zf.ro

„Dacă dorm bine, înseamnă că deciziile pe care le iau sunt OK. Dacă ajung să nu dorm bine, mă trezesc noaptea agitat şi aşa mai departe, înseamnă că poate ies prea mult din zona de confort şi ar trebui să mă recalibrez un pic. Somnul este important, este importantă şi viaţa mea, nu doar să fac un business, ci să fac un business şi să mă şi bucur de business-ul respectiv.“

Pe măsură ce agenţia a început să crească, au apărut servicii noi şi departamente construite alături de oameni specializaţi, mai buni decât el pe ariile lor, cărora le-a oferit încredere, autonomie şi libertate de decizie.

Dacă s-ar întoarce la început de drum, ar spune că în primul rând şi-ar aprecia mai mult parcursul şi munca depusă, pentru că după 10 ani poate vedea mai clar cât de mult a construit. Ca sfat pentru sinele de atunci sau pentru un tinerii antreprenori aflaţi la început, ar pune accent pe oferirea mai rapidă de autonomie şi independenţă echipei, pentru că asta accelerează dezvoltarea oamenilor şi, implicit, a organizaţiei.

„Am avut această problemă de a da drumul, de a-i lăsa pe ceilalţi să facă, să ducă discuţii, să implementeze campanii. Trebuie să treci de bariera asta de «eu fac cel mai bine, eu am răspunsul cel mai potrivit». Nu există răspunsul cel mai potrivit. E o perspectivă. Tu ai o altă perspectivă. Alt coleg are o altă perspectivă.“

În experienţa lui, fiind cadru didactic asociat la SNSPA de 6 ani, mulţi tineri pornesc în antreprenoriat mai degrabă cu focus pe a face rapid bani şi proiecte punctuale, fără să pună de la început accent pe construirea unui business structurat, cu sisteme, proceduri şi o viziune pe termen lung.

„Tinerii vor să facă lucruri. Îşi spun  „vreau să încerc pe cont propriu“. N-am văzut o miză atât de mare pe bani…bani, bani, bani. Îmi pare să fie importantă, dar nu neapărat principală, ci mai mult este ideea de a face. Cred că mai mult se duc pe zona de  vreau să dovedesc, vreau să arăt că pot. Evident, şi banii după aceea sunt importanţi, dar când construiesc partea de costuri dintr-un business nu au neapărat nişte repere foarte clare. Zic OK, să punem un cost aici, nu ştiu exact ce înseamnă, cât timp petrecem şi aşa mai departe“.

Tinerii sunt asaltaţi astăzi de o avalanşă de informaţii, iar lumea pe care o privesc le oferă o imagine mult mai clară a succesului, iar eşecul pare să nu existe, iar aici este o capcană. Ei trebuie să fie pregătiţi şi pentru eşec.

„Ei văd peste tot aceste poveşti de succes în care am deschis o cofetărie şi am 100 de oameni care stau la coadă în prima zi. A doua sunt 90, a treia 70, 10 şi după aceea poate, poate mai vine cineva la noi în cofetărie. Dar ei văd doar prima parte din aceste poveşti de succes şi îşi doresc ca de mâine să scaleze, să genereze un venit foarte mare. Au nevoie însă de nişte repere un pic mai realiste“.

Fondatorul Mavericks îi îndeamnă să fie curioşi, să pună întrebări, să caute să se întâlnească 15 minute cu un alt antreprenor pe care îl admiră, pe care îl urmăresc în social media, să vadă omul, dar să afle şi despre cei care lucrează pentru organizaţia lui, cum se simt, ce rol au.

„Le-aş recomanda să facă, să încerce experienţa să vadă de lucrurile de care se lovesc“.

Dragoş Smeu a fost prezent în cel mai recent episod al emisiunii ZF Ce faci cu banii tăi, susţinută de Banca Transilvania şi parte din programul FIT – Finanţe pe înţelesul Tuturor al BT, şi a vorbit despre antreprenoriat, fricile financiare dintr-un business, importanţa culturii organizaţionale, dar şi despre experienţele sale din piaţă.

„Ce faci cu banii tăi?“ este o emisiune ZF, sub umbrela FIT – Finanţe pe înţelesul Tuturor, programul de educaţie financiară al Băncii Transilvania. BT a lansat FIT – Finanţe pe înţelesul Tuturor, un program naţional de educaţie financiară prin care îşi propune să construiască, pentru generaţiile Alpha, Z şi Y, o bază solidă în ceea ce priveşte gestionarea banilor. Astfel, în proiectul video al Ziarului Financiar, sub umbrela FIT şi susţinut de BT, întrebări concrete şi simple din sfera educaţiei financiare vor deveni teme de discuţie care îi vor ajuta pe tineri să ia decizii financiare bine informate.