Ce îşi doresc liderii de business de la liderii politici în acest an electoral

Campanie Fundaţia Romanian Business Leaders: Ce îşi doresc liderii de business de la liderii politici? Tema #6: Finanţarea corespunzătoare a Educaţiei

27.05.2024, 08:01

România de mâine se configurează în acest an prin alegerile pe care le vom face în cadrul scrutinelor electorale. În acest context, Romanian Business Leaders (RBL) lansează campania: Ce îşi doresc liderii de business de la liderii politici, prin care propune către dialog şi pe agenda publică cele mai importante 7 teme pentru antreprenorii români.

Campania se va derula în cele 7 săptămâni ce preced Summitul RBL din 29-30 mai. În fiecare săptămână, vom aborda într-un articol dedicat câte o temă, alături de care vom prezenta şi opiniile membrilor comunităţii RBL prin materiale video.

#6: Finanţarea corespunzătoare a Educaţiei

Educaţia este un domeniu strategic, dar subfinanţat în ultimii 30 de ani. Astăzi bugetul educaţiei este la aproximativ 3.3% din PIB, încă departe de obiectivul de minim 6% din PIB.

Liderii de business susţin ferm şi inechivoc salarizarea decentă, conform legii, a corpului profesoral şi adoptarea şi implementarea unor standarde moderne de calitate

În 2023 s-au făcut investiţii majore prin PNRR în domeniul educaţiei, pentru baza materială cu accent pus pe învăţământul digital şi inovaţie tehnologică, dar fără rezultate concrete deocamdată în ceea ce priveşte rezultatele învăţării.

Ne uităm cu maximă îngrijorare la rezultatele examenelor de Bacalaureat şi Evaluare Naţională, care scad an de an. Acestea sunt oglinda unui sistem educaţional învechit, subfinanţat şi deloc atractiv.

Aceste examene reprezintă momente cheie în sistemul educaţional, evaluând competenţele elevilor la finalul ciclurilor gimnazial şi liceal, iar rata de promovabilitate la aceste examene este un indicator important al calităţii educaţiei şi al eficacităţii sistemului de învăţământ. Conform rezultatelor de la Evaluarea Naţională din 2023 doar 76% din absolvenţii de ciclu gimnazial deţin competentele minime pentru a funcţiona în societate şi a îşi continua parcursul educaţional cu succes.

Accentul pus în programe şi în predare pe memorizare în detrimentul dezvoltării abilităţilor de gândire critică şi logică reduc şansa elevilor să îşi dezvolte competenţele necesare şi utile în era dezvoltării Inteligenţei Artificiale şi a computerelor cuantice.

Pentru generaţia care a început şcoala în 2011 rata generală de promovabilitate a Bacalaureatului este de doar 46,6%; cu alte cuvinte, mai puţin de jumătate din cei care încep şcoala în România ajung, în momentul de faţă, să promoveze examenul de Bacalaureat şi au o şansă să îşi continue studiile la nivel terţiar (universitar).

Aceste cifre, raportate la generaţii multiple, sunt un indicator care îngrijorează atât din perspectiva scăderii calităţii forţei de muncă din România, şi implicit a calităţii vieţii şi a accesului la locuri de muncă decente şi bine plătite al cetăţenilor, dar şi din perspectiva păcii sociale, a accentuării unor clivaje între grupuri educate corespunzător, care avansează pe scara socială, şi grupuri care sunt menţinute, din cauza ineficienţei sistemului de învăţământ, în cicluri multigeneraţionale de eşec educaţional şi, implicit, sunt private de şansa mobilităţii sociale.

În ultimii ani, România a înregistrat constant o rată de participare la educaţia terţiară care este, în general, semnificativ mai mică decât media UE.

Aceasta se datorează unei palete extinse de factori: accesul la educaţie, calitatea şi relevanţa programelor universitare, perspective economice şi nu în ultimul rând numărului din ce în ce mai mic de absolvenţi de liceu care ajung să aibă dreptul formal de a se înscrie la studii universitare.

O educaţie terţiară solidă este vitală pentru dezvoltarea de talente şi competenţe avansate, esenţiale pentru o economie bazată pe cunoaştere.

Avem nevoie de o reformă reală în sistemul de învăţământ cu accent pe asigurarea unui buget suficient pentru dezvoltarea resurselor umane şi materiale implicate în exercitarea actului educaţional, cu adoptarea unor standarde curriculare şi de evaluare pentru performanţa academică.

 

*Sursele de informare pentru datele prezentate în acest articol sunt: Ministerul Educaţiei şi Eurostat  (eurostat.org)