CEC Bank pentru Afaceri Româneşti. Adrian Polec, Prime Batteries: Acum 100 de ani, România era una dintre puţinele ţări care ştiau să producă şi să rafineze petrolul. Expertiza de aici era căutată la nivel mondial. Cred că putem face acelaşi lucru cu bateriile, care vor fi un element critic în dezvoltarea omenirii, aşa cum a fost petrolul

♦ De la 2,3 GWh, capacitatea Prime Batteries, singurul producător de baterii la nivel local şi unul dintre puţinii activi la nivel european, va ajunge în trei ani la 8,3 GWh, cu o investiţie de 800 de milioane de euro ♦ Bateriile folosite pentru drone, roboţi umanoizi, maşini sau stocarea energiei ar putea juca pe viitor un rol revoluţionar, comparabil cu cel al petrolului din ultimul secol, rol facilitat de ascensiunea energiei verzi şi de electrificarea economiilor ♦ Mai mult, apare oportunitatea unei dezvoltări pe orizontală, în contextul în care o parte din materiile prime necesare bateriilor sunt disponibile local. Un exemplu este grafitul, unde Salrom are deja un proiect în dezvoltare ♦ Şi la fel ca acum mai bine de 150 de ani, când România a avut prima producţie de petrol atestată din lume şi a dezvoltat una dintre primele industrii de rafinare, exemplu urmat de alte state, şi acum România are o şansă în dezvoltarea industriei de baterii, spune Adrian Polec, preşedintele Prime Batteries Technology, în cadrul unui interviu la CEC Bank pentru Afaceri Româneşti.

Prime Batteries Technology a început producţia de baterii în 2016 la Cer­nica (Ilfov), unul dintre momentele cheie în evoluţia companiei fiind intrarea în acţionariatul său a EIT InnoEnergy, în 2022. Recent, T2Y Capital, un fond german de investiţii, a intrat în acţionariatul companiei. Potrivit datelor de pe Termene.ro, Prime Batteries a terminat anul trecut cu un business de 276 de milioane de lei, în creştere cu 34%, şi cu un profit net de 51 de milioane de lei, un plus de 20%. Fondatorii companiei, Adrian Polec şi Vincenţiu-Florentin Ciobanu, CEO al Prime, deţin controlul Prime.

În acest moment, soluţiile de stocare a ener­giei sunt văzute ca „the next big thing“ în zona industrială, cererea fiind generată de mai multe transformări masive. Electrificarea transportu­ri­lor, a economiilor în general, concomitent cu pro­gresul înregistrat de producţia de energie verde, toate au ca numitor comun partea de baterii, de stocare a energiei. De la trotinete electrice la ma­şini electrice, de la drone până la roboţi umanoizi şi terminând cu soluţiile de mari dimensiuni necesare pentru stocarea energiei şi echilibrarea sistemelor transformate de regenerabile, toate „merg“ pe baterii. Iar România, la Cernica, are un producător local, care nu depinde de China, pentru care există o logică de dezvoltare pe orizontală şi susţinere la nivel european. În acest context, producţia de baterii ar putea fi la fel de importantă pentru România cum au fost descoperirea petrolului şi toată industria de rafinare creată în jurul acestei resurse, spune Adrian Polec, preşedintele Prime Batteries Technology, în cadrul unui interviu la CEC Bank pentru Afaceri Româneşti.

„În acest moment, capacităţile noastre sunt de 2,3 GWh pe care le avem aici, lângă Bucureşti, în Cernica, în judeţul Ilfov. Intenţionăm să construim aici, în judeţul Ilfov şi în Călăraşi, încă 6 GWh. Avem deja autorizaţiile de construire pe ambele loturi de teren unde urmează să facem această dezvoltare. Este esenţial să facem acest lucru în Europa, iar eu mi-am dorit foarte mult să avem la noi în ţară, în România, capacitatea de a produce baterii“, spune Polec.

 

Trei verticale de business

Ca structură de producţie, bateriile produse la Cernica acoperă trei verticale, industria auto, stocarea de energie verde şi zona de aplicaţii industriale. Cea mai mare „felie“ este dedicată stocării de energie, circa 70%, dar aplicaţiile industriale cresc rapid, de la un procent de circa 10% în acest moment.

„Vedem o creştere imensă pe partea de a de aplicaţii industriale, mai ales la roboţi umanoizi, unde deja livrăm baterii prototip la trei companii, una din Statele Unite şi două din din Anglia. Cerinţele pe roboţi umanoizi sunt imense. Este comparabil cu ce este pe sectorul auto. Asta este şi motivul pentru care am ajuns să avem nevoie de extinderea capacităţii de producţie. Sperăm ca undeva în 36 de luni să finalizăm această extindere, iar investiţia totală va fi undeva la 800 de milioane de euro“, a mai spus Polec.

 

Un proiect pe orizontală

Ca proces de producţie, bateriile Prime nu sunt dependente de China. Ca materii prime folosite în producţia acestora importante sunt folia de cupru, folia de aluminiu, nichelul, cobaltul, manganul şi grafitul. Iar aici apare o oportunitate de dezvoltare pe verticală, pentru că România are resurse, dar şi proiecte de importanţă europeană. La începutul acestui an, Comisia Europeană a adoptat pentru prima dată o listă de 47 de proiecte strategice în producţia internă de materii prime critice, iar România figurează cu trei astfel de investiţii. Este vorba despre Salrom Baia de Fier pentru extragerea grafitului, Euro Sun Mining pentru extracţia cuprului şi Verde Magnesium pentru extracţia magneziului. Cele 47 de proiecte strategice sunt amplasate în 13 state europene: Belgia, Franţa, Italia, Germania, Spania, Estonia, Cehia, Grecia, Suedia, Finlanda, Portugalia, Polonia şi România şi oferă mineritului o şansă la care nimeni nu se mai aştepta, dar care era necesară tocmai în contextul tranziţiei energetice. În cazul, Salrom, proiectul se ridică la 450 mil. euro.“Guvernul şi autorităţile române îşi doresc să aibă industria aceasta dezvoltată pe verticală în România. Până la urmă, interesul nostru naţional este să avem astfel de industrii critice aici, local, ca ele să devină mai competitive. Evident că trebuie să ne integrăm pe verticală.“

Polec asociază momentul de acum cu ce a însemnat descoperirea petrolului în România acum mai bine de 150 de ani şi tot ce a urmat ulterior. „Acum 100 de ani, România era una dintre puţinele ţări care ştiau să rafineze, să extragă, să prelucreze petrol, erau ţări care ne cereau expertiza. Eu mi-am dori foarte mult să ajungem să avem aceeaşi dezvoltare pe zona de baterii.“

 

IA e KPI

Dincolo de resurse minerale, Polec spune că inginerii români sunt foarte talentaţi iar în combinaţie cu avansul adus de IA, acest nou-know este un alt as în mâneca României. „Avem foarte mulţi ingineri, nu atât de mulţi oameni de producţie. Producţia este un proces automatizat, este aproape complet automatizat, sunt doar ingineri de înaltă calitate care monitorizează, produc utilajele, care fac producţia în timp automat.“

Polec mai spune că integrarea IA în procesul de producţie este esenţială. „În momentul de faţă, ca indicatori de performanţă la nivelul companiei avem ca 25% din task-uri să fie rezolvate cu inteligenţă artificială anul acesta, iar de la anul nivelul este de 40%. Nu vorbim de lucruri ca ţin de partea de bonusare, ci de job description.“

 

Viitorul e aici

Mai departe, la nivel european, producţia locală a companiilor din Europa asigură circa 10% din necesarul de baterii, fiind însă şi fabrici în Europa, dar cu investitori asiatici în spate care livrează echipamente. Polec spune că sprijinul de la nivelul CE este real şi se va transpune în legislaţie, pentru că Europa are nevoie să-şi producă singură energia, unica soluţie fiind regenerabilele, iar pentru asta era nevoie de stocare. 

„Până la urmă, economia Europeană plăteşte astăzi petrol către ţări din afara Uniunii Europene. Sunt miliarde de euro care curg în fiecare zi. Noi trebuie să producem aceşti bani. Şi economia Europei este ca o firmă. Ai intrări şi ieşiri  şi la finalul zilei, intrările tale trebuie să fie mai mare decât ieşirile, dacă vrei să nu dai faliment.“

La nivel global, singura economie care are privilegiul de a avea resursele proprii este cea a SUA, dar şi acolo faimosul „drill, baby drill“ se împleteşte cu investiţii enorme în zona de stocare şi energie verde. Cât despre China, dezvoltarea accelerată în zona de energie verde este un alt semnal privind direcţia mişcărilor din energie. Odată cu securizarea accesului la energie, partea de forţă de muncă se va rezolva şi ea, crede Polec, prin ascensiunea roboţilor umanoizi.

„Marii antreprenori şi-au dat seama că odată cu venirea robotului umanoid, problema de forţă de muncă este rezolvată, motiv pentru care se duce această politică de on-shoring, haideţi să ne mutăm înapoi fabricile în America. Până la urmă, care a fost motivul pentru principal pentru care fabricile s-au mutat din Europa sau din Statele Unite în China? A fost pentru forţa de muncă calificată ieftină. Cu robotul umanoid vei avea forţă de muncă calificată foarte ieftină, mult mai ieftină decât poate să genereze un om. Iar odată ce noi vom putea produce local la preţ de China, ce sens mai are să producem în China?“, a conchis Polec.