♦ Tiparniţa de strategii a Comisiei Europene nu oboseşte niciodată, dar în ciuda bunelor intenţii, criza actuală din Orientul Mijlociu arată că puţine lucruri au fost implementate de la izbucnirea crizei din 2022 ♦ Electrificarea economiilor este o vulnerabilitate în contextul în care investiţiile în linii sau transformatoare se măsoară în ani de zile din cauza birocraţiei iar implementările trebuia să fie făcute „ieri“ ♦ Aceasta a fost una dintre concluziile unei discuţii cu Andrei Covatariu, nonresident senior fellow la Atlantic Council, think tank american, într-un nou episod al CEC Bank pentru afaceri româneşti.
În ciuda tuturor declaraţiilor de la cel mai înalt nivel, Uniunea Europeană arată, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, că în ceea ce priveşte gazul nu a învăţat nimic din criza din 2022.
Cu miliarde de euro injectate în importuri de echipamente solare din China, electrificarea economiilor europene, a transporturilor, a încălzirii rămâne un mit unde se bate pasul pe loc de un deceniu, iar birocraţia europeană este unul dintre motivele care blochează investiţiile.
„Comisia îşi doreşte o creştere cu 50% a gradului de electrificare până în 2030, dar acest lucru este greu de realizat în condiţiile în care durează 200 de săptămâni pentru punerea în funcţiune a unui transformator de mare putere sau 12 ani pentru o linie de înaltă tensiune“, spune Andrei Covatariu, nonresident senior fellow la Atlantic Council, think tank american, în cel mai nou episod al CEC Bank pentru afaceri româneşti.
Problema majoră legată de electrificare este că fără inserţia energiei verzi în sectoare precum încălzirea sau transporturile, impactul creşterii ponderii regenerabilelor în mixul energetic rămâne limitat. Mai departe, cel mai probabil, preţul energiei va continua să fie ridicat în Europa, peste cel al rivalilor săi economici SUA sau China, iar acest lucru necesită o analiză a industriilor care pot fi dezvoltate pe termen lung.
„Cred că discuţia ar trebui să legată de tipul de industrie pe care Europa vrea să-l aibă în următoarele decenii. E posibil ca în acest proces să vedem cum anumite industrii vor suferi sau va trebui transformate pentru a păstra în continuare o formă de avantaj comparativ cu celelalte geografii.“
Adesea, partea de inovaţie apare în discursurile europene ca fiind un nou generator de business. Dar discuţiile par a fi mai optimiste decât este cazul.
„Însă mi-e teamă că şi aici suferim puţin când vine vorba de patentele pe care diferite economiile pun în sectoarele energetice. Suntem la al treilea an în descreştere în rândul patentelor pe care le punem în sectoarele energetice cu China şi Statele Unite având roluri principale aici. Inovaţia nu are nevoie de scalabilitate, cum se zice, are nevoie doar de un anumit mindset, o anumită formă de a face lucrurile, de o accelerare a diferitelor procese şi aprobărilor necesare, deci o reducere a birocraţiei, diferite forme de finanţare, e adevărat, ceva mai flexibile decât le-am avut.“
Confortul cu care Europa s-a obişnuit, susţinut de anii cu preţuri mici la energie bazate pe accesul la gazul rusesc, au tocit însă această abilitate de a inova.
„Situaţia în care suntem astăzi e cauzată mai degrabă de confortul pe care Europa l-a avut totuşi ani şi ani la rândul, cu preţul la energie electrică redus, care i-au permis să-şi păstreze sau să-şi dezvolte chiar competitivitate industrială. Şi atunci am intrat în această formă de pasivitate, marcată de o lipsă a necesităţii de a inova şi de a te uita la ce urmează. Mecanismele şi metodele prin care se încurajează inovaţia au amorţit. Cred însă că există loc de inovaţie, dar provocările sunt încă mari şi nu cred că le adresăm cum trebuie.“
Ca evoluţii majore pe zona de consum de energie, Andrei Covatariu crede că IA-ul şi nevoia de climatizare vor aduce creşteri substanţiale, dar această tendinţă va pune o presiune sporită pe reţele, un alt capitol la care UE nu excelează.
România are în tot acest context câteva atuuri foarte importante: gazul din Marea Neagră, proiectul nuclear avansat, mult potenţial în zona de energie verde.
„Proximitatea faţă de ceea ce sperăm să fie reconstrucţia Ucrainei şi noul val de creştere a Uniunii Europene, alături de acest mix diversificat pe care îl avem nuclear, regenerabil, hidro, sunt avantaje mari. Cred că avem condiţiile bune, un potenţial bun, dar cred că încă trebuie să accelerăm anumite lucruri, în special în zona de reţele, care sunt până la urmă fundaţia tot ceea ce vrem să facem.“
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE