♦ Galeria Jecza a devenit în cei 15 ani de activitate una dintre cele mai importante din România, cu sedii în Timişoara şi Bucureşti.
Evenimentele dedicate artei sunt din ce în ce mai vizibile şi aduc în România acea normalitate legată de promovarea frumosului vizibilă în Viena şi Paris. Galeriile de artă au un rol fundamental în „descoperirea“ acestui simţ artistic, pentru că ele facilitează interacţiunea între artişti şi colecţionari, explică Andrei Jecza, fondatorul Jecza Gallery, într-o conversaţie cu CEC Bank pentru afaceri româneşti.
Galeria Jecza este o galerie de artă cu sedii în Timişoara şi recent în Bucureşti, axată pe arta contemporană din anii 1960 până în prezent. Galeria are un portofoliu atent selecţionat de artişti consacraţi şi emergenţi şi a devenit una dintre cele mai importante galerii de artă contemporană din România. Înfiinţată iniţial ca afacere de familie în 2011 de Sorina Ianovici-Jecza şi Andrei Jecza, galeria a captat o vizibilitate internaţională prin participarea la marile târguri şi platforme de artă, printre care Paris Photo, Untitled Art Fair, Basel Social Club şi Vienna Contemporary, poziţionându-şi artiştii într-o reţea globală de colecţionari, curatori şi instituţii. Timingul este perfect pentru că există în acest moment un interes real pentru arta venită din această regiune.
„Majoritatea colecţionarilor noştri sunt din Bucureşti, mulţi dintre ei în zona de business, şi nu au foarte mult timp liber să vină la Timişoara, acolo unde am deschis prima dată galeria, să vadă o expoziţie. Din acest punct de vedere, alegerea mea, de a deschide un spaţiu în Bucureşti, a fost bazată pe cifre. Chiar dacă suntem în zona artei, de comerţ de artă, totuşi suntem în zona financiară destul de bine pusă la punct“, spune Andrei Jecza.
Venirea în Bucureşti a fost alimentată şi de creşterea vizibilă pe care oraşul o are în zona de artă, de la numărul de galerii până la evenimentele dedicate care atrag un public tot mai numeros, dar şi tot mai mulţi artişti.
„Sunt multe evenimente care reuşesc să construiască această normalitate pe care o avem la Viena, la Bruxelles sau la Paris, unde vedem cum bunicul merge cu nepotul în weekend să cumpere o lucrare. Noi nu aveam această obişnuinţă de a cumpăra artă sau cunoştinţa în sine că arta poate fi o investiţie. Arta poate fi un lucru care îţi face plăcere, îţi dă personalitate, când cumperi un obiect de artă, cumva acel obiect de artă vorbeşte despre tine, despre cine eşti, dă un caracter şi o personalitate casei tale.“
Dar vestea bună este că această „normalitate“ este în construcţie în România.
Şi deşi există o categorie care plasează arta în zona investiţiilor, în arta contemporană lucrurile nu sunt nici simple, nici sigure, astfel că punctul de plecare este mereu plăcerea personală.
Apoi, odată făcut acest pas, investiţia în artă nu este poate fi speculativă, acest comportament fiind „taxat“ de comunitate.
„Dacă e să ne uităm statistic la nivel global, ideal atunci când cumperi o lucrare de artă este să rămână în colecţia ta timp de 10 ani, pentru că în 10 ani valoarea acelui artist creşte exponenţial. Dacă-l cumperi azi şi-l vinzi mâine, riscul este să-i strici valoarea. Partea aceasta de speculaţie, nu e bine văzută şi nu funcţionează în zona de artă contemporană. Eu încurajez oamenii să cumpere în primul rând din pasiune.“
Un alt lucru interesant este nivelul de atractivitate de care se bucură arta est-eruopeană, care aminteşte cumva de magnetismul artei africane, de exemplu. De ce? Simplu! Nişele atrag.
„Este foarte important acest exotism al Europei de Est, este un element atractiv şi important, cum este de fapt atractivitatea pentru arta fricană. Sunt aceste mici nişe care atrag. Din punctul meu de vedere, arta trebuie să fie atât internaţională, dar şi să aibă, să păstreze o oarecare identitate a locului. Din punctul de vedere al artei contemporane, e important ca opera pe care o faci să aibă un mesaj, să te poată trimite la un mesaj, chiar dacă tu ca şi artist nu eşti obligat să îl pui pe hârtie. Eu nu sunt un foarte mare adept al artei pe care o înţelegi doar dacă citeşti un text“, mai spune Andrei Jecza.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE