♦ Bursa de la Bucureşti a urcat cu aproximativ 40% de la începutul anului, o performanţă de vis marcată într-o economie în contracţie. Prin definiţe, bursa este forward-looking, astfel că plasamentele viitoare se fac cu aşteptări optimiste. Dar mai sunt câţiva factori care au mişcat bursa în ultima perioadă, spune Radu Hanga, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti (BVB), într-o discuţie la CEC Bank pentru afaceri româneşti.
Creşterea apetitului pentru investiţiile la Bursă a cântărit mai greu în evaluarea companiilor listate decât criza politică, creşterea economică la limita recesiunii sau conflictele geopolitice. Şi de cele mai multe ori este necesar un eşalon de companii mari, în ultima perioadă cele din energie, care să performeze foarte bine, pentru a trage toată piaţa în sus.
„Da, contrastul este vizibil (între evoluţia economiei din ultima perioadă şi cea a BVB)“, spune Radu Hanga, într-o disucţie cu CEC Bank pentru afaceri româneşti. „Aş spune că pentru mine o explicaţie este în creşterea semnificativă a apetitutlui pentru investiţiile la Bursă, iar cel mai important indicator este numărul de conturi deschise.“
Dacă în 2019, primul trimestru se încheia cu circa 54.000 de conturi deschise, anul acesta, la finalul aceleiaşi perioade, Bursa a ajuns la 300.000 de conturi deschise. „Şi ritmul de creştere se menţine unul alert, adică în fiecare trimestru avem 10-15.000 de noi conturi deschise, ceea ce înseamnă 10-15.000 de investitori care vin către piaţă, îşi deschid cont şi investesc, cumpără.“
Cine sunt aceşti investitori? Tinerii de 20 de ani, deşi mulţi sunt în zona de acumulare de informaţii despre bursă, de cele mai multe ori nu au neapărat resursele necesare pentru a investi, iar la peste 50-60 de ani de obicei începi să consumi din ceea ce ai acumulat. Astfel că o bună parte din noii investitori care aduc BVB-ului record după record vin din categoria de vârstă 30-50 de ani.
„Pe de altă parte, uitându-ne la specificul economiei româneşti, mult din creşterea ultimilor ani a fost determinată de sectorul de tehnologie, unde şi câştigurile au fost semnificative, iar în zona de tehnologie sunt mulţi tineri. Mă aştept ca o parte dintre tinerii aceştia, care au câştigat bine sau câştigă bine, să-şi fi alocat o parte din investiţii către Bursă, pentru că ei au în acelaşi timp şi accesul la informaţie.“ De altfel, spune Hanga, statisticile arată că centrul de greutate al Bursei se mută în zona de retail. „Adică investitorii mai mici încep să aibă o activitate mai importantă, un impact mai mare la nivelul Bursei.“
Şeful Bursei mai spune că din cei 300.000 de investitori, cam două treimi au o valoare medie a portofoliului mai mică de 20.000 de euro.
„Trebuie să începem să înţelegem că Bursa nu este doar pentru sume mari. Până la urmă, principalul avantaj pe care îl are bursa este că poţi să investeşti şi sume mici. Şi aici, când vorbim despre sume, se mai produce un fenomen, care e un fenomen pe care îl vedem la nivel global, această creştere a interesului faţă de ETF-uri, fonduri de investiţii tranzacţionate, care fac şi mai accesibilă Bursa.“
Pornind de la aceste evoluţii, întrebarea care este în mintea tuturor este cât va mai continua această creştere. Hanga precizează că este foarte greu să intuieşti cât va mai dura ascensiunea şi la fel de dificil este să intri la cumpărare pe o piaţă care scade din simplul motiv că nu vei şti niciodată cu siguranţă cât va mai continua scăderea.
„Deci, aş zice că o abordare echilibrată e cea mai sănătoasă. Şi un alt lucru pe care l-am văzut şi pe pieţele mature este tendinţa aceasta spre investiţiile periodice. Propune-ţi ca în fiecare lună să investeşti o anumită sumă, pentru că are un mare avantaj abordarea aceasta, îţi lungeşte perioada la care te uiţi“.
„Ştiind că investeşti în fiecare lună, o scădere nu mai devine o dramă, pentru că înseamnă, având în vedere că tu vei continua să cumperi, înseamnă oportunitatea de a cumpăra mai ieftin anumite active şi te deconectează cumva mărindu-ţi orizontul.“
Trecând în partea celaltă, a companiilor care vin la Bursă, o analiză recentă a ZF a arătat că din 2020 încoace, din 47 de companii noi, 19 sunt peste capitalizarea din prima zi, cu randamente de la 2% până la 397%. Alte 27 sunt pe minus, iar una chiar a ajuns în faliment. Este vreo problemă cu acest rezultat, cu faptul că 27 de companii din cele listate nu au răsplătit cu creşteri încrederea investitorilor?
„Nu toate companiile care pornesc la drum înseamnă că vor ajunge campioni naţionali sau campioni globali, iar asta face parte din din procesul de educare în ceea ce priveşte funcţionarea Bursei“, spune Hanga.
„Ce e important pentru orice bursă, inclusiv pentru BVB, este să fim o oglindă cât mai fidelă a ceea ce este economia românească. Adică să avem reprezentate la bursă toate sectoarele importante ale economiei româneşti, acceptând faptul că în diverse perioade anumite sectoare o să performeze mai bine şi altele vor performa mai puţin bine şi asta face parte din viaţă. E o situaţie normală.“
De exemplu, în ultimii ani, companiile din energie au avut ani de creşteri istorice determinate mai ales de evoluţia preţului la energie, dar asta a afectat mai departe producţia industrială. Odată cu investiţiile în regenerabile şi stocare este de aşteptat ca preţul energiei să scadă, iar asta ar putea „răcori“ avansul companiilor din energie pe bursă şi ar putea determina o creştere pentru industrie. La final, bursa rămâne un instrument de finanţare pentru companiile locale şi aduce un plus de vizibilitate pe care alte soluţii de atragere a capitalului nu îl au. La pachet vin şi obligaţii.
La un nivel şi mai amplu, Hanga spune că Europa are nevoie de platforme capabile să susţină creşterea unor campioni europeni, dar care să păstreze pieţele interne.
„E esenţial ca Europa să-şi construiască o platformă care să ajute la creşterea campionilor europeni. Dar nicio companie europeană nu se naşte ca ocompanie europeană. Toate companiile europene se nasc în diversele pieţe componente ale Uniunii Europene şi ca urmare, la fel de important este să păstrezi, să construieşti ecosistemul care să ajute la creşterea campionilor naţionali, care vor deveni ulterior viitorii campioane europeni. Are tot sensul o construcţie europeană, dar trebuie în acelaşi timp să avem grijă să păstrăm infrastructura aceasta locală care ajută creşterea companiilor locale până la faza la care pot să devină jucători importanţi la nivel regional.“
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE