Regulamentul european privind emisiile de metan a fost emis în 2024 şi deşi existau pentru România termene clare pentru stabilirea instituţiilor care să gestioneze acest domeniu, alături de sancţiunile pentru cei care nu se conformează, acestea au fost depăşite.
Dincolo de partea de regulamente, controlul emisiilor de metan este un subiect cu atât mai important în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, care a distorsionat alimentarea cu petrol şi gaze la nivel global, spune Elena Ocenic, adjunct lecturer în cadrul FABIZ (Facultatea de Administrarea Afacerilor cu predare în limbi străine) din cadrul ASE, la CEC Bank pentru afaceri româneşti. Pentru România, subiectul este cu atât mai relevant pornind de la industria de peste 100 de ani din petrol şi gaze.
„Metanul este oarecum o Cenuşăreasă, elefantul din încăpere şi este ignorat în toată discuţia climatică. Pe bună dreptate, accentul este pe dioxidul de carbon şi pe decarbonizare pe termen lung, dar pe termen scurt, metanul are această capacitate de a reţine căldura de 80 de ori mai mult decât dioxidul de carbon. Deci, pe termen scurt, vorbim despre o moleculă care este foarte puternică şi contribuie enorm la schimbările climatice. Vorbim de fenomene meteo extreme, de incendii de vegetaţie şi aşa mai departe“, spune Elena Ocenic.
Doar în perioada 2021-2024 pierederile generate de schimbările climatice la nivel european s-au ridicat la 200 de miliarde de euro, spune Ocenic. Această valoare indică nivelul pagubelor produse de fenomenele meteo asociate schimbărilor climatice.
„Cred că trebuie să clarificăm şi faptul că emisiile de metan provin din mai multe surse, dar la ora actuală ştim că aproximativ o treime din emisii provin din sectorul energetic, iar în sectorul energetic avem tehnologii de măsurare, avem şi posibilitatea să localizăm din spaţiu aceste emisii, uneori nedorite sau neintenţionate.“
Foarte concret, România trebuia până acum să aibă autorităţile competente stabilite, la fel şi un regim de sancţiuni, niciuna dintre aceste cerinţe nefiind îndeplinită.
„Avem o situaţie pe partea de provocări a neîndeplinirii unor obligaţii legale din partea autorităţilor şi noi încercăm să le venim în sprijin.“ Mai departe însă, România are 50.000 de sonde.
„Pentru a înţelege puţin care este amploarea acestui fenomen la nivel global, dacă vorbim despre ce se întâmplă la ora actuală în strâmtoarea Ormuz care este închisă, se pierd aproximativ 110 miliarde de metri cubi de gaze, aceasta este cantitatea blocată acolo. Dar dacă este să comparăm tot acest gaz cu pierderile care au loc în industrie tocmai prin ventilare, prin scurgeri, prin ardere la faclă şi aşa mai departe, vorbim de trei ori mai mult, vorbim de 350 de miliarde de metri cubi la nivel international. Pierdem foarte mult fără să ne dăm seama.“
Partea bună este cel puţin într-o fază incipientă nivelul de intervenţie nu presupune investiţii foarte mari.
„Ştim că aproximativ 30% din emisiile de metan la nivel internaţional pot fi reduse cu zero consturi“, a mai precizat Elena Ocenic.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE