♦ Circa 2.000 de grădiniţe, şcoli, afteruri sau centre educaţionale din 35 de geografii folosesc azi Kiderpedia, aplicaţia lansată în urmă cu circa 10 ani de zile de un grup de trei antreprenori locali ♦ Acum, ponderea utilizatorilor din pieţele externe a ajuns la 40%, ceea ce validează pe plan internaţional utilitatea aplicaţiei dezvoltată local, indiferent de sistemul de educaţie în care este integrată.
În esenţă, Kinderpedia este o platformă de comunicare între mai multe categorii de public, dar care au un interes comun şi anume facilitatea procesului de educaţie pentru utilizatorului final: copilul.
„Nu întâmplător, Kinderpedia a pornit chiar de la nevoia de comunicare între şcoli, grădiniţe şi familii. Am observat atunci când am început noi, undeva în 2014, că exista o separare mare între familie şi şcoală ca actori în dezvoltarea şi în educaţia copilului şi vedeam că pe de o parte, şi profesorii şi educatorii se străduiau să trimită informaţii către părinţi şi se loveau deseori de o rată foarte mică de răspuns. Evident că acest insucces îi frustra şi descuraja de la alte iniţiative de colaborare“, explică Evelina Necula, cofondatoarea Kinderpedia, în cadrul unui nou episod al CEC Bank pentru Afaceri Româneşti. De cealaltă parte, la fel de pierduţi se simţeau şi părinţii, la care informaţia legată de ceea ce se întâmpla la şcoală se rătăcea cumva printre mailuri sau grupuri de WhatsApp.
„Atunci înţelegerea noastră a fost că avem în faţă unii dintre oamenii cei mai motivaţi şi cei mai doritori de a dezvolta, de a sprijini copiii în a-şi atinge potenţialul şi care totuşi nu îşi găsesc instrumentele potrivite ca să colaboreze şi să-şi maximizeze impactul. Tocmai de aceea am gândit Kinderpedia ca pe un canal complet sau ca pe un integrator al canalelor de comunicare între şcoală şi familie.“
În linii mari, antreprenorii din educaţie primesc informaţiile necesare conducerii unui business, profesorii sunt scutiţi de multe dintre taskurile repetitive asociate gestionării unui colectiv de copii şi au mai mult timp pentru a face activităţi relevante alături de ei, iar părinţii primesc informaţii în timp real şi pot utiliza aplicaţia ca pe un canal unic de comunicare cu grădiniţa sau şcoala.
„Acum sună foarte vizionar, dar de fapt ne-am uitat la hârtiuţe, la diverse bucăţi de hârtie pe care ei le puneau săptămânal la avizier şi am digitalizat încet-încet fiecare astfel de iteraţie care se desfăşura offline şi care presupunea efort repetitiv din partea profesorilor şi de partea cealaltă care aducea confuzie şi deseori frustrare, poate chiar lipsă de încredere din partea părinţilor.“ Aplicaţia a fost lansată în 2015 şi la acel moment a beneficiat de o finanţare europeană.
„Când am lansat-o, am început să mergem cu ea în grădiniţe şi ulterior în şcoli şi să-i întrebăm în ce măsură v-ar ajuta un astfel de instrument şi ce v-ar împiedica să îl folosiţi?“
Partea de feedback din partea tuturor părţilor a fost mereu integrată în dezvoltarea aplicaţiei, astfel că în acest moment Kiderpedia are mai mult decât un rol funcţional.
„Dacă privim un pic în perspectivă, ceea ce obţinem pe termen lung sunt nişte comunităţi educaţionale cu un limbaj şi cu o cultură de comunicare sănătoase, unde nimeni nu se simte lăsat pe dinafară, ignorat, unde sunt mai puţine frustrări, mai puţină anxietate şi mai multă disponibilitate pentru colaborare.“
Facilitarea acestei aproprieri dintre şcoală şi familie este esenţială în procesul de educaţie, pentru că ambele părţi sunt conştiente de ce face cealaltă. Mai departe, rezultatele acestei comunicări se văd în performanţa copiilor.
„Lucrurile astea au un impact şi mai mare pe termen mai lung, pentru că avem mai puţine absenţe, avem o rată a analfabetismului funcţional mult mai mică. Atunci când şcoala şi familia sunt conectate, noţiunile de la şcoală sunt mult mai uşor preluate şi dezvoltate, sunt clarificate mai uşor în viaţă. Atunci copiii nu mai simt că educaţia lor este o o chestiune abstractă pe care trebuie să o ţină exclusiv în carapacea închisă a şcolii. Nu în ultimul rând, contribuim şi noi la a creşte aptitudinile digitale.“
Astfel, în acest moment, Kiderpedia ajuns în peste 2.000 de şcoli, grădiniţe, after-school-uri, centre educaţionale, din mai bine de 35 de ţări.
„Am pornit cu viziunea unui produs global încă de la început, adică o platformă care este multi-language, este astăzi în peste 40 de limbi, este multi-currency, utilizatorii noştri îşi pot genera facturile în 180 de monede şi platforma suportă şi se adaptează specificaţiilor şi exigenţelor fiscale a numeroase regimuri din diverse geografii ale lumii.“ Mai departe, această expansiune a anulat unul dintre riscurile văzute anterior de potenţialii finanţatori ai Kiderpedia, şi anume dependenţa de o singură georgrafie, România.
„Iată că acesta este anul în care numărul de utilizatori sau ponderea utilizatorilor internaţionali se apropie de 40%.“
Obiectivul mai departe este dezvoltarea acelor funcţionalităţi în aplicaţie care pot întări relevanţa Kinderpedia.
„Dacă ne uităm la produs, avem un roadmap, un plan de dezvoltare deja pus la punct pentru următorii trei ani. Ceea ce nu înseamnă că nu suntem pregătiţi să ne uităm din nou la el de fiecare dată când intervine ceva important care ne schimbă sau ne reaşază agenda. El constituie cam jumătate din eforturile noastre de dezvoltare, pentru că cealaltă jumătate o lăsăm în continuare disponibilă pentru a-i asculta pe utilizatorii noştri şi a ne adapta nevoilor lor, pentru că realitatea din şcoli se schimbă în acelaşi timp cum se schimbă şi realitatea din tehnologie. Dacă noi urmărim o singură agendă, respectiv pe aceea IA-ului, a fugii după eficienţă, riscăm să ratăm pariul pe relevanţă. Drept urmare, rămânem în continuare deschişi şi avem săptămânal sesiuni în care luăm în calcul, evaluăm şi prioritizăm feedback-ul utilizatorilor noştri.“
Iar această dezvoltare are nevoie de resurse, astfel că acum Kiderpedia este într-un nou proces de fund raising, al patrulea, care ar putea fi concretizat în următoarele luni.
