♦ Cel mai important lucru pentru piaţa de energie verde din România este ca aceasta să facă tranziţia de la un mod de dezvoltare în valuri la unul care să genereze business pe termen lung, iar acest lucru este posibil, spune Liviu Gavrilă, vicepreşedinte al RWEA, Asociaţia Română pentru Energie Eoliană, şi head of România, Enery Operations RO.
Enery Element GmbH este un joint venture stabilit în iunie 2020, format din Enery Development GmbH şi Element Power RE GmbH. Principalul finanţator al Enery este Three Seas Initiative Investment Fund (3SIIF), fond în care consultanţii de investiţii sunt britanicii de la Amber Infrastructure. Din martie anul acesta, la conducerea operaţiunilor Enery din România a fost numit Liviu Gavrilă, cel care a ocupat funcţia de chief generation officer în cadrul Evryo România, fostul CEZ România. Enery este în acest moment unul dintre cei mai importanţi investitori în proiecte de energie verde, într-o piaţă care pur şi simplu a decolat.
„Cred că este primul an despre care cu adevărat putem spune că este unul bun pentru energie eoliană, pentru că am început în forţă“, a spus Liviu Gavrilă, vicepreşedinte al RWEA, Asociaţia Română pentru Energie Eoliană, şi head of România, Enery Operations RO, în cadrul emisiunii CEC Bank pentru Afaceri Româneşti. De la câteva zeci de megawaţi montaţi anul trecut, şantierul eolian este acum la circa 500 MW, din care 300 MW intră în teste în al patrulea trimestru al anului.
„Deci, în sfârşit, dacă până anul trecut vorbeam de ordinul zecilor, vorbim din nou de ordinul sutelor de megawaţi.“ Saltul de dimensiune este acompaniat de un salt pe zona de tehnologie, extrem de important pentru dezvoltarea pieţei locale. Iar toate acestea se întâmplă după un deceniu de îngheţ care a urmat după schimbările de legislaţie şi după ani de zile în care încrederea investitorilor a trebuit să fie recâştigată.
„Vă aduc aminte din nou că timp de aproape 10 ani în România nu s-a mai construit nimic. A fost o lecţie dură pe care am primit-o de la investitori legată de ceea ce înseamnă schimbările de reglementare şi lipsa de predictabilitate. Din fericire, în ultimii doi ani am reuşit în zona Ministerului Energiei, dar şi a reglementatorului, să găsim parteneri de dialog. Au început să asculte, au început să ţină cont de ceea ce investitorii cer şi au nevoie.“
Mai departe, implementarea schemei de Contracte pentru Diferenţă sau chiar revenirea la piaţa liberă sunt elemente care susţin încrederea investitorilor. Astfel, în acest moment s-au creat premisele pentru cel puţin o dublare a capacităţii pe care România o are în zona de parcuri eoliene, acei 3.000 MW neschimbaţi de aproape 10 ani.
„Noi credem că un minim de 4 gigawaţi sunt cu peste 90% probabilitate să se întâmple în perioada 2028-2029.“
Aceste dezvoltări alături de proiectele din zona de energie solară, gaze şi stocare ar trebui să ducă România într-o zonă de confort în ceea ce priveşte producţia de energie, care presupune şi revenirea la statutul de exportator.
„Undeva la nivelul anului 2028 am putea să ne gândim că România şi-ar recăpăta acest statut de exportator.“
Dar dincolo de dezvoltările de acum, mai este un lucru extrem de important. Eolienele montate în primul val, 2009-2014, vor ajunge la finalul duratei de viaţă şi astfel va fi necesară înlocuirea turbinelor, intrarea unei cantităţi atât de mari de energie verde va duce la schimbarea funcţionării sistemului, iar nevoia de tehnologizare va fi tot mai pronunţată. Se creează astfel un business constant, diferit faţă de dezvoltarea în valuri pe care a avut-o energia verde până în acest moment.
„Vorbim de un segment care va genera oportunităţi pentru următorii 10-20 de ani, iar una dintre pârghii, dincolo de schimbarea de tehnologie, este procesul de electrificare.“ Iar Liviu Gavrilă spune că România are ce-i trebuie pentru a gestiona această schimbare.
„Avem o resursă locală, zic eu, importantă şi acesta este unul dintre lucrurile pe care România ar trebui să-l şi promoveze. Este această capacitate de realizare de proiecte care este ridicată şi mai avem o capacitate care se repatriază acum.“ Gavrilă face referire la companiile locale care după 2014 au fost forţate să-şi caute contracte pe alte pieţe şi care acum revin pentru că în sfârşit este de lucru şi în România.
În ceea ce priveşte planurile de dezvolare ale Enery pe plan local, în acest moment compania are un portofoliu de 170 MW operaţionali, în trei tehnologii, fotovoltaic, eolian şi hidro. Cel mai important proiect din portofoliu, care se apropie de faza de şantier, este un parc solar de 700 MW. În total, ţinta este de a ajunge la un portofoliu de 1 GW, unul dintre cele mai mari din România.
„După ce depăşeşti pragul de 1 GW de putere instalată, după ce ai un business de furnizare de ordinul TWh, deja eşti în într-o zonă a celor foarte puţini care într-adevăr pot genera diverse trenduri în în piaţă. Deci suntem pe o pantă ascendentă, avem un apetit investiţional şi România este în continuare una din pieţele preferate ale acţionarului nostru.“
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE