CEC Bank pentru Afaceri Româneşti. Monica Iancu, Bondoc & Asociaţii: Suntem în continuare reactivi la curente, luăm lucrurile pe bucăţele, fără a avea neapărat o strategie. Energia verde merge, dar restul segmentelor nu au norme de implementare

Dezvoltarea proiectelor în do­meniul energiei s-a realizat mai de­grabă într-o logică de „văzând şi fă­când“, fără a anticipa în vreun fel la nivel de reglementări măsurile care ar fi dus la creşterea investiţiilor. Chiar şi aşa, energia verde trăieşte o perioadă fără precedent, din mai mulţi factori, dar alte sectoare ale pie­ţei de energie, cu potenţial recunos­cut, bat deocamdată pasul pe loc.

„Cred că suntem foarte reactivi la curente sau le luăm pe bucăţele, dar nu avem neapărat o strategie. Chiar şi atunci când am avut o strategie, nu am ţinut neapărat cont de ea pentru a o implementa în toate zonele. Pare într-adevăr că avem defectul acesta de a nu avea o atenţie distributivă. Nu pare că ne putem concentra pe mai multe teme odată“, spune Monica Iancu, partener, Bondoc & Asociaţii, în cadrul unui nou episod al CEC Bank pentru Afaceri Româneşti.

În timp ce energia regenerabilă a decolat, în contextul mai multor fac­tori, de la planul european de decar­bo­nizare, ieftinirea tehnologiilor sau punere în funcţiune a schemei de Contracte pentru Diferenţă (CfD), alte zone, cu potenţial cert, rămân totuşi neaccesate.

„Hidrogenul, biometanul, bioga­zul sunt puţin lăsate în urmă. E clar că se recunoaşte potenţialul şi se fac câ­ţi­va paşi, pe hidrogen avem o stra­tegie, avem o lege, dar n-avem norme de implementare. Lucrurile se vor mişca atunci când vor fi câţiva actori mari interesaţi de aceste dezvoltări, dar va lua ceva timp.“

Până atunci, 2025 a fost foarte alert pentru piaţa de energie verde, dar 2026 vine cu ceva noutăţi.

„Prin intermediul schemei CfD proiectele au devenit în sfârşit bancabile şi asta a dat un ton pozitiv întregului demers. Perspectiva anului 2026 aş zice că este este tot în sensul acesta, cu singura rezervă legată de modul în care va evolua legislaţia privind noua platformă de conectare pe bază de licitaţie“, atrage atenţia Monica Iancu. De la anul, va exista o licitaţie de capacitate pentru proiectele de energie verde, organizată de Transelectrica.

Astfel, începând cu ianuarie 2026, România va implementa licitaţii anuale pentru toate instalaţiile de producţie şi stocare cu capacităţi de 5 MW sau mai mari. Aceasta înseamnă că accesul la reţea nu va mai fi acordat pe principiul „primul venit, primul servit“ – dezvoltatorii vor trebui să concureze pentru a obţine accesul, se arată pe site-ul Wiren, dezvoltator de proiecte de energie verde. Pe măsură ce sectorul energiei regenerabile din România continuă să crească, gestionarea accesului la reţea a devenit din ce în ce mai importantă. Introducerea licitaţiilor pentru capacitate este o reacţie directă la congestionarea în creştere a reţelei, asigurându-se astfel că resursele energetice sunt distribuite mai eficient. Concret, regula vizează instalaţiile de producţie şi stocare cu capacitatea instalată de 5 MW sau mai mult, al căror acces la reţea este legat de un calendar anual; ofertanţii câştigători vor primi drepturi de acces la reţea pentru o perioadă definită, în timp ce solicitanţii respinşi vor trebui să aştepte următoarea rundă sau să exploreze opţiuni alternative de conectare.

Schimbarea nu afectează proiectele deja mature, cele cu contracte de racordare obţinute, de exemplu, dar poate deveni o provocare pentru cele aflate în faze incipiente de dezvoltare, care încă nu au ajuns la faza Avizului Tehnic de Racordare.

„În ceea ce priveşte aceste din urmă proiecte, lucrurile sunt incerte, pentru că practic cumva este o reluare de la zero a procesului, în sensul în care investitorii vor trebui să participe la licitaţiile respective, aşa cum vor fi organizate anul viitor. Procedura abia a fost emisă, cu ceva întârziere faţă de ceea ce se intenţiona anterior“, a mai precizat Monica Iancu.

Dincolo de energie verde, un alt segment care se mişcă este cel al stocării, domeniu unde este de aşteptat ca investiţiile să crească pornind de la nevoia de echilibrare a sistemului în faţa miilor de MW de eoliene şi solare.