CEC Bank pentru Afaceri Româneşti, un proiect ZF şi CEC Bank. Andreea Păun, Griffes: Companiile au din nou curaj să-şi facă planuri şi au revenit preînchirierile, dar după 2029 nu avem în pipeline noi clădiri de birouri

♦ Volumul închirierilor de birouri a scăzut cu 17% în primul semestru din 2026, la circa 100.000 mp la nivel naţional ♦ Preînchirierile au ajuns la 22% din tranzacţii, un volum de patru ori mai mare decât în tot anul 2025 ♦ Doar opt proiecte, cu 200.000 mp, sunt în construcţie în Capitală, iar după 2029 pipeline-ul este zero.

După ani în care au lipsit, tranzac­ţiile de preînchiriere au revenit pe piaţa bi­rou­rilor din Capitală – 22% din con­tractele semnate în prima jumătate a anului 2026 au vizat clădiri aflate încă în construcţie, potrivit datelor compa­niei de consultanţă imobiliară Griffes. Noul trend revine însă pe o piaţă în contracţie, în care volumul total al închirierilor a coborât cu 17% faţă de primul semestru al anului trecut, până la sub 100.000 mp la nivel naţional.

„Am avut un debut de an neaş­teptat, în sensul că era prefigurat un an greu, dar primul semestru s-a conturat bine. Tri­mestrul I a fost mai slab, trimestrul II a re­prezentat o revenire. S-au închiriat apro­ximativ 100.000 de metri pă­traţi la nivelul întregii ţări, dintre care spre 60.000 în Bucureşti. Iar ca ves­te foarte bună, piaţa a înce­put să se stabilizeze: companiile au din nou curaj să-şi facă planuri pentru anii ce vin“, a declarat Andreea Păun, managing partner al Griffes, în ca­drul emisiunii CEC Bank pentru Afa­ceri Româneşti. Revenirea preînchirie­rilor vine după ani în care blocajul autoriză­rilor a golit piaţa de proiecte noi.

„Surpriza pozitivă a fost faptul că au reapărut tranzacţiile de preînchiriere. Cel puţin în Bucureşti, pe fondul lipsei de clă­diri de birouri şi de autorizaţii noi, n-am avut nici preînchirieri – neavând clădiri, nu avem nici cerere şi interes de la companii. Acum avem pentru prima dată aproximativ 200.000 de metri pătraţi în construcţie, opt proiecte care se vor livra în 2026, 2027 şi 2028, iar tranzacţiile de preînchiriere încep să înflorească. Ceea ce fac aceste companii este să-şi securizeze viitorul“, explică Andreea Păun.

Preînchirierile au totalizat peste 21.400 mp în primul semestru, faţă de 13.300 mp în tot anul 2025 şi zero în prima jumătate a anului trecut. Cea mai amplă tranzacţie este cea a Infineon, care a contractat în regim built-to-suit 20.000 mp în One Technology District, urmată de Adobe, cu 13.000 mp în U-Center 3. Veolia şi Wemat au semnat pentru 6.000 mp, respectiv 4.600 mp în GreenCourt D, Strabag pentru 4.600 mp în Queens, iar Scor pentru 3.250 mp în Timpuri Noi Square, cel mai mare proiect în construcţie din Capitală, cu 50.000 mp de birouri. Piaţa rămâne totuşi departe de anii record 2018-2019, când majoritatea clădirilor înregistrau preînchirieri de minimum 50% cu cel puţin un an înainte de livrare – semn al dificultăţii companiilor de a-şi asuma astăzi contracte cu implicaţii pentru peste cinci sau şapte ani.

„Dacă înainte închiriau companii de software, de dezvoltare şi de outsourcing, în prima jumătate a anului principalii actori au fost companii din energie, din construcţii şi din producţie, care închiriază sedii. Constructorii au securizat birouri cu amprente neobişnuit de mari pentru anii precedenţi“, spune Andreea Păun. Companiile nou-intrate în România au închiriat 8.700 mp, peste nivelul de 7.000 mp din tot anul precedent.

Cererea este susţinută şi de revenirea angajaţilor la birou şi de orizonturile mai lungi asumate de marile companii. „Media contractelor este încă la 5 ani, dar companiile mari se gândesc la termene de 7 sau chiar 10 ani, pentru că îşi dau seama că, dacă nu au un contract de birouri serios dedesubtul livrabilelor de astăzi, pot pierde proiectele în favoarea Poloniei sau a unui alt centru mai mare. Chiar şi tranzacţia medie a crescut, spre 1.400-1.500 de metri pătraţi, de la 1.200-1.300, după ani cu o medie de 700 de metri pătraţi. Gradul de prezenţă la birou este de peste 80% la majoritatea companiilor“, spune Andreea Păun.

Absorbţia a dus rata de neocupare din Bucureşti la 10,5%, de la 12%, iar în zonele centrale la 4-5%. „Operăm astăzi, ca niciodată în anii trecuţi, cu liste de aşteptare: companiile care caută spaţii au cel puţin 1-2 contracandidaţi care se uită la acelaşi spaţiu. Este o lipsă majoră de spaţii de clasă A şi se formează o piaţă a proprietarilor: proprietarul alege chiriaşul care are bonitate mai mare, reputaţie bună şi capacitatea de a securiza un contract pe termen mai lung“, arată consultantul. Chiriile prime au urcat la 22 euro/mp/lună, iar taxa de servicii a depăşit 4,6 euro/mp/lună la majoritatea clădirilor.

Problema de fond rămâne însă oferta viitoare. „Avem zero pipeline. După 2029, noi nu avem nicio clădire construibilă. Este uluitor. Astăzi niciun proprietar nu are în mână o autorizaţie nouă, iar cele 200.000 de metri pătraţi în construcţie sunt foarte puţin raportat la un stoc de 3,5 milioane de metri pătraţi de clasă A. Există dezvoltatori care au proiecte în discuţii la Primăria Capitalei, dar nu se autorizează“, avertizează Andreea Păun. În acest context, ea estimează că 2027 va fi „anul cu cele mai multe extinderi“: companiile care şi-au redus excesiv spaţiile în 2022 au ajuns subdimensionate, iar renegocierile au coborât la 27% din piaţă, faţă de circa 40% în anii trecuţi, restul fiind cerere nouă.