CEC Bank pentru afaceri româneşti, un proiect ZF şi CEC Bank. Andrei Mândru, coproprietar, Tohani România: Am scos o parcelă de pinot noir şi una de merlot şi am plantat 30 de hectare de fetească albă. Consumatorul nu mai vrea vinuri roşii dure, taninoase

♦ Schimbarea de gust a consumatorului român de vin a ajuns din raft în plantaţie: crama Tohani a defrişat anul acesta parcele de soiuri internaţionale pentru a face loc feteştii albe, o decizie care angajează terenul pentru următoarele decenii ♦ Producătorul din Dealu Mare estimează pentru 2026 o recoltă dublă faţă de anul trecut, după trei ani afectaţi de secetă

Cea mai vizibilă mutare din consumul de vin din România - tre­cerea de la vinurile roşii complexe şi taninoase către vinuri albe şi roşii uşoare, fructate - a încetat să mai fie doar o chestiune de portofoliu co­mer­cial şi a început să modifice structura plantaţiilor.

O replantare este o decizie cu ori­zont de câteva decenii, iar via intră pe rod abia după al treilea sau al pa­tru­lea an, ceea ce înseamnă că pro­du­că­torii pariază acum pe cum va arăta ce­rerea peste zece ani. Tohani Româ­nia a mers anul acesta pe fetească albă, defrişând soiuri internaţionale.

„Am scos o parcelă de pinot noir şi încă una de merlot şi am pus fetească albă, ca să putem face faţă în viitor la vânzările pe care ne aşteptăm să le avem pe acest soi“, a spus Andrei Mândru, coproprietar şi enolog al Tohani România, în emisiunea CEC Bank pentru afaceri româneşti, un proiect ZF şi CEC Bank. Supra­faţa replantată este de circa 30 de hectare.

Argumentul care stă în spatele deciziei ţine de ce se întâmplă la raft. Vinurile care se vând în creştere sunt cele accesibile ca profil, în timp ce segmentul de roşii puternic struc­turate, tradiţional asociat cu marja mare, pierde teren.

„Cea mai mare diferenţă faţă de anii trecuţi aş spune că este faptul că lumea caută cât mai mult vinuri uşor de băut, mai fructoase. În schimb, se pierde încet-încet vânzarea de vinuri foarte dure, foarte taninoase, mai ales dacă vorbim de vinurile roşii“, a precizat Andrei Mândru.

Aceeaşi logică a stat şi în spatele lansării din acest an, o busuioacă vinificată în roşu, soi cunoscut până acum aproape exclusiv ca vin rosé aromat.

„Este un vin pentru noua generaţie, pentru noul tip de consumator, care nu mai vrea un vin roşu complex, foarte baricat, cu gust de lemn, cu tanin agresiv“, a spus acesta. În privinţa consumatorilor tineri, el consideră că preconcepţia potrivit căreia generaţia sa nu bea vin nu se confirmă, dar că aceştia caută vinuri aromate şi uşoare, nu degustări complexe.

Pe partea agricolă, anul 2026 se anunţă unul de recuperare după perioada secetoasă. Culesul a început pe 25 august.

„Anul acesta, pentru Tohani, este o producţie aproape record, mai ales după ultimii trei ani, în care seceta a fost destul de agresivă în zona noastră, la Dealu Mare. Ne aşteptăm la o producţie dublă faţă de anul trecut“, a spus Andrei Mândru. În 2025, potrivit declaraţiilor date anterior pentru ZF de Virgil Mândru, proprietarul companiei, recolta medie a fost estimată la circa 8 tone la hectar pe cele 350 de hectare ale cramei, după cinci ani de secetă şi un îngheţ de primăvară.

Distribuţia pe canale rămâne dezechilibrată faţă de perioada de dinaintea pandemiei, iar retailul preia diferenţa.

„HoReCa, din păcate, din pandemie încoace, pare că are o problemă pe care nu a reuşit neapărat să o depăşească. Vânzările în HoReCa sunt în continuare o parte relevantă din vânzări, dar, din păcate, într-o uşoară scădere. În schimb, retailul creşte în continuare, cel puţin la noi în companie, destul de agresiv“, a spus coproprietarul companiei. Exporturile rămân constante, cu o uşoară creştere anuală, principalele destinaţii fiind China, Brazilia şi Europa de Vest.

Al doilea plan pe care se mişcă businessul este turismul. Familia Mândru a finalizat anul acesta restaurarea cramei istorice Tohani, construită în anii 1950, investiţie de aproximativ 10 mil. euro care a inclus refacerea structurii clădirii şi înlocuirea integrală a tehnologiei - tancuri de depozitare şi fermentare, prese, butoaie. Crama a fost deschisă pentru vizite şi degustări, iar traficul din zonă a fost modificat de infrastructură.

„Un om care iese din Bucureşti şi intră pe autostradă face cam 40-45 de minute până în faţa cramei noastre. E mai rapid decât să traversezi Bucureştiul dintr-o parte în alta“, a spus Andrei Mândru. Cazarea în zonă se rezervă acum cu două-trei săptămâni înainte, iar producătorii îşi trimit reciproc grupurile de turişti.

Investiţiile continuă, cu finisajele cramei programate pentru jumătatea anului viitor şi cu achiziţii anuale de utilaje şi butoaie.